Cea mai mare dependență a oamenilor, sunt oamenii. Degeaba spun unii că ei sunt dependenți de droguri, țigării, alcool, sex, cafea, coca-cola, ciocolată, etc. etc. Dependența ceea adevărată este dependența de OM.
De aceea spun ca toată viața mea am fost dependentă de mama, (și încă sunt) de bunici, de verișorii, de prieteni, de iubit, de amici, de dușmani, de tot ce înseamnă prezența lor în viața mea. De iubirea lor, de sprijinul lor, de atenția lor, de prezența lor, mai ales. Dacă nu ar exista mama și bunicii mei, nu aș exista nici eu. Nu concep viața fără ei.
Apoi ar urma, verișorii mei fără de care azi, aș fi fost un om și mai trist decât sunt. Prietenii care vin și pleacă, dar fără de care nu aș mai fi crescut la fel, amicii și cunoștințele în comparație cu care să-mi fi dorit să evoluez. Oamenii prefăcuți și dușmani fără de care n-aș fi știut niciodată ce înseamnă prietenia, devotamentul, respectul și lupta pentru ceea ce-ți aparține. Apoi iubiții; da ăia care au scos zeama din noi, ăia pentru care am fi lăsat la un moment dat și familia, ăia pentru care naivă fiind, ai făcut atâtea prostii, și ăia pentru care eu, nu am mai fost un prieten bun pentru cineva... Și cu părere de rău, ăia pentru care am plâns tone de lacrimi pe ascuns.
De toți am fost dependentă la un moment dat. De unii mai sunt și azi și voi continua a fi toată viața mea. Pe alții i-am uitat, pe alții i-am ignorat cât am putut. Dar toți cei de care am fost dependentă sunt oameni care la un moment dat al vieții mele au însemnat mult, foarte mult. Care și-au lăsat urmele pașilor în suflet. Pot fi urme pline de flori dar pot fi și urme pline de noroi.
Despre astfel de oameni și urmele lor mi-ar plăcea mie să scriu...
<{
YOU ARE READING
Nu-ți voi spune niciodată...
RandomAi avut vreodată impresia că indiferent de ce le vei spune oamenilor, niciodată nu-ți vor acorda atenție? Că poți să le spui cele mai frumoase lucruri, vorbele tale nu vor ajunge în sufletul lor. Vor trece pe lângă urechile lor și le vor zbura orice...
