Anonimul meu {LIMBAJ LICENȚIOS }

A cincisprezece a zi de iad .

Ochii aia stupizi îmi sunt deja fixați pe creieri și în inima .

Cine ar fi crezut ca un simplu băiat îmi poate fute viata așa de tare ?

Facebook rețea de socializare tâmpită ....

《Bună dimineața , lumina ochilor mei 》

Seen✔

Termina odată. 

După 20 de minute

《De ce dracu' nu-mi mai răspunzi ?》
Seen✔

Pentru ca nu mai vreau sa mă doară inima . Mai bine-n pula decât la suflet.

《Știi ceva ? Am încercat . Nu pot mai mult . Mai știi ziua aia când ti-ai cerut scuze ? Băiatul acela pe care scumpul tău iubit îl bătuse nu eram eu . Era șeful meu . Sunt un anonim în toate sensurile posibile . Însă , sunt un anonim care s-a îndrăgostit de o fata . Înțelege . Te iubesc . Dar nu am ce face . Îmi e interzis sa mă apropii de tine . Ai grija de inima mea , Emma . 》

《Mie îmi pare rău ... eu ... nu știu ce sa spun ... Andrei ... și eu te iubesc . 》

《Ne vom vedea noi cândva , iubire . Promit 》

Lacrimile curg șiroaie pe obrazul meu . Ce ai făcut din mine , Andrei ?

《Adio , Andrei 》

《Adio , iubire 》

Seen✔

Și cu un ultim adio ... totul s-a terminat . Inima mi-a murit la propriu și la figurat . Refuza sa mai bata . Golul din pieptul meu e uriaș . Nu am sa te uit , Andrei . Niciodată .

Dar neata tuturor . Și uite așa e gata și cartea asta . Sper ca v-a plăcut . Va iubesc mult de tot . ❤✔