9. Blonda misterioasa

95 4 0
                                    

Razele soarelui isi fac aparitia in camera noastra. Ma trezec inca soamnoroasa uitandu-ma la ceas.

<<E 1?? Foarte bine, iar am dormit mult>>.

Ma ridic usor, fara sa le trezesc pe fete. Ma indrept spre baie gandindu-ma la ziua ce a trecut. Imi fac rutina obisnuita dupa care ma duc sa pregatesc micul dejun.

-Ce frumos miroase, spune adormita Jessica

-Jessi, ce-i cu tine? 

-M-a trezit mirosul de mancare, adevarul e ca miroase bine

-Normal, doar gatesc eu spun razand. Trezeste-o pe Antonia si pregatiti-va pentru masa.

-O trezesc imediat.

-Neata pisi!

-Oo, neata! S-a trezit frumoasa adormita! exclam amuzanta

-Hai pisi, pune masa. Mi-e foame!!

-Acum, acum. Asezati-va!

In timp ce mancam primesc mesaj de la Urs <<Neata, iubito!! Pregatiti-va azi veniti cu noi la studio, la 3 sa fiti gata, te iubesc!>>

<<Neata iubitule, te asteptam! Si eu te iubesc!>>

-Fetelor avem timp pana la 3 sa ne pregatim, vom merge cu baietii la studio, le dau vesela vestea

-Serios, abia astept! tipa Antonia ca nebuna, urmand-o Jessica

Avem timp o ora, deci sa-mi aleg tinuta. Imi iau blugii mei negrii, taiati la care adaug un ticou pe alb, in fata il bag putin in blugi iar in spate il las lejer, ma incalt cu botinele mele negre iar parul mi-l las pe spate. Azi prefer sa nu ma machiez, ce-i drept nu prea fac asta.  Fetele isi aleg si ele ceva comod, suntem gata!

-E cineva la usa, spune Jessica

-E Urs, deschid eu

<<din perspectiva lui Urs>>

Sun la usa, raspunde Rebeca. Sare in bratele meu, mirosul ei imi inunda narile, o indepartez usor dupa care ii fur un sarut.

-Parca zicea ca nu esti hot, spune ea razand. S-o vad fericita imi bucura inima.

-Asa am zis? Ce ciudat, acum sunt! Si ii mai fur unul.

-Hai Urs mai repede, vreau sa-l vad pe Sorin, tipa ca nebuna Jessica

-E Jessica, ce sa-i ceri? rade incontinuare Antonia de ea

-Hei, Urs!

-Hei, Antonia! Juno abia asteapta sa te vada. 

-Si eu vreau sa-l vad cat mai repede, spune ea rosindu-se 

<<din perspectiva Rebecai>>

Ajungem jos, fetele alergand spre baieti. Sunt fericite alaturi de ei, imi place sa le vad asa, imi spun eu. In mai putin de 15 minute ajugem. Il salutam pe serif, dupa care ne asezam pe unde putem. Ma asez in bratele lui Urs, ce bine e! E atat de cald in bratele lui! Acum inregistreaza pentru piesa urmatoare. Ce voci frumose au, ador sa-i ascult!

Eram fascinate de ei, atat de perfecti sunt baietii astia. Cum eram toate ochi si urechi la baieti, o silueta isi face aparitia. O blonda cu ochii albastri si-un corp bine facut intra linistita pe usa.

-Cine mai e si asta? ma intreaba mirata Antonia

-Nu stiu, vedem acum raspund si mai mirata

-Urs, iubirea mea! M-am intors! o aud pe tipa blonda

Raman socata, picioarele incepuse s-o ia razna iar ochii erau incarcati cu lacrimi, gata sa-si faca apartia, fara sa-mi dau seama lesin.

-Bai, a lesinat!! il aud pe Junior dupa care mi se inchid ochii

<<din perspectiva lui Sorin>>

O vad, ei continuau sa cante. Blonda misterioasa isi face iar aparitia. <<Ce-o mai vrea fata asta acum?>> ma intreb confuz. O vad si ceilati, mai ales Urs. Toata aparatura se opreste, incat sa o auzim ce zice. <<Urs, iubirea mea! M-am intors!>> Cum sa zica asta, dupa tot ce a facut? Ma uit speriat la Rebeca, stiu ca nu-i de bine. O vad lesinata, dar glasul lui Juno imi inunda urechile.

Ne ducem toti la ea, Urs e demoralizat. Incepe sa se enerveze il cunosc prea bine, stiu ce va face.

-Cum indrazneti sa apari aici? o intreaba nervos

-Iubitule m-am intors la tine, la noi.

-Noi? Nu mai exista dar esti prea proasta sa-ti dai seama

-De ce ma jignesti, ursuletul meu? 

-Ursulet? Cred ca-ai intrecut masura, spune Juno nervos. Cum ai tupeul sa apari asa? Iesi, sa nu te mai vad!

-L-ai auzit, iesi! tipa Urs. Nu vezi? Rebeca a lesinat din cauz ta. O trage de mana pana la usa, dupa care ii da un branci zdravan. Asta n-o sa ramana asa! ii arunca vorbele cu ura. 

Imi deschid ochii, deja eram in camera mea.

-Rebeca, cum te simti? ma intreaba Sorin

-NU prea bine! Am visat sau chiar s-a intamplat? intreb speriata

-S-a intamplat, raspunde Cale lasandu-si capul in jos. Lacrimile inundandu-mi din nou fata.

-Rebeca, spune Urs apropiindu-se de mine

-Nu, Urs il ignor. Va rog lasati-ma singura. Toti se indreptau spre usa.

-Cale tu ramai, te rog! se uita la Urs, iar Urs afirma dand din cap

Se aseaza langa mine, nu ezit sa-l iau in brate. 

-Te rog spune-mi tot! i

-Mai intai asazate aici, spune el. Se intide iar eu ma asez in bratele lui, asta nu cred ca va fi o problema, doar suntem prieteni. Incepe sa-mi povesteasca, lacrimile continuau sa cada. Adorm in bratele lui, in bratele celui mai bun prieten.

<<din perspectiva lui Urs>>

Hei!! Imi cer scuze! Nu am mai scris de mult, dar o sa ma revansez. Sper sa va placa capitolul :* 

EVERYTHING OR NOTHING                      (Shot)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum