Niciodata n-am sa mi ascund trecutul..Sunt mandru sa vorbesc astazi despre el,caci acolo se afla crampeie ascunse de viata..
Acolo,ascunse in linistea trecutului..vise,oameni,locuri..uneori regrete..Nu am devenit un om mai bun,nici macar prea intelept..poate doar mai linistit. Mai tarziu am inteles,ca linistea se castiga prin simplu compromis..fie se accepta realitatea obscura,fie se cauta un refugiu al visului transpus prin simtire..Ai visat vreodata cu ochii deschisi? Este acelasi lucru..Nu ma astept ca cineva sa inteleaga..Azi platesc mie insumi tribut aceste randuri...
Nu am cui sa le dedic..am sa le dau frau liber..sa curga in infinitul pe care nu l am atins niciodata..Caut,o farama de speranta..sa mi tina sufletul in coma..adormit pe undeva la granita dintre prezent perfid..si incert viitor..
