Vroiam sa numar acele puncte stralucitoare ce imi soptise cineva, intr-un timp pierdut, ca sunt deasupra noastra. Imi trecea prin minte ca asa nu ma voi mai simti pustiita, ca in sfarsit respiratia nu mi se va mai poticni in piept.
Si chiar daca am mers atat de mult, nu am vazut nimic. In inalturi nu stralucea nicio umbra. Eram la fel de solitara ca intotdeauna. Nici macar gandurile nu mai apareau.
M-am lasat jos, infranta, tinandu-mi capul in palme. Si singurul gand care a aparut m-a izbit crud, la fel de nemilos cum marea cea din povesti izbeste stancile in furia sa.
Eram insignifianta.
YOU ARE READING
Gri subtil
Short StoryErai prea aproape si totusi prea departe de mine. Acea perdea de fum ne separa fara sa ne dea sansa sa fim inseparabili. Multa vreme am crezut ca ei ne tineau despartiti, dar singurul lucru care ne impiedica sa fim unul erai tu.
