Ultima prințesă♥Vol.II

7.Casa asta e imensă!

Nu a trecut mult timp ca sa aflu cea mai frumoasa veste din viata,o sa am un copil,chiar inimaginabil.O singură povară am pe cap,faptul că in doua ore pornesc spre "Casa de marmura" cum a fost supranumita.Se pare ca am o multime de sramosi acolo.
-Esti gata?ma intreaba Dante intrand pe usa cu un morman de bagaje.
-Da şi,hei,nu esti nevoit sa faci asta.
-Nu o sa va las singuri.imi sopteste el si ma ia in brate invartindu-ma.
-Ce romantic.aplauda Gin care statea in pragul usii.
-Gura,mi-e de ajuns ca trebuia sa o las pe Katherine atat de aproape de tine.
-Linisteste-te te rog enorm,nu am chef de inca o cearta stupida.
-Ce i-as putea face rau?
-Prefer sa nu raspund la o intrebare a carei raspuns il sti.
-Puteti sa terminati?deja furia se citea destul de usor pe fata mea.
Mergeam destul de incet si pana ajungem la trasura cei doi termina schimbul de replici.
-O sa fiu in spatele vostru.spune Gin satisfacuta.

-Trezeste-te!Trezeste-te,am ajuns!
Voalul negru statea pe fata mea,impiedicandu-ma sa vad prea multe.
-Cred ca o sa prefer sa raman mai la distanta.
-Cum crezi tu de cuvinta,sunt rudele tale,nu ale mele,dar prefer sa asist.
Raman singura langa copac.Toti ceilalti erau la mormant,facand toate cele necesare,lumea aruncandu-mi cate o privire despretuitoare de la distanta.Nu imi place sa asist la inmormantari,ei bine,de cand a trebuit sa asist la cea a Annabellei.Spre sfarsit picaturi de ploaie imi atingeau mana delicat.
-Hei!spune Dante.Intra inapoi,o sa racesti rau.Locul asta are o atmosfera destul de umeda.
-Mersi de grija,domnule Eu stiu tot,dar pot sa imi port si singura de grija.
-Casa e la 3 km de aici.
-E un teren destul de mare.
-Destul cat sa se joace copii nostri langa noi.
-Sti ca nu o sa pastrez conacul asta,e cel mai vechi din regiunea asta si costa o avere,chiar daca par putin egoista,ma gandesc la binele copiilor.ne oprim in fata casei.Plus,casa asta imi da fiori.
Ma uitam uimita la conacul are se intindea in fata noastra.Casa de marmura este una destul de sofisticata,cu un aer rece si sfidator.
-E uimitoare,nu?spune Gin cu un zambet maret pe fata.
-Daa,e frumoasa.spun pierduta in fata acesteia.
-Ei bine,vin oamenii,iar noi o sa avem multe de facut,sa mergem.
Desi in viata mea nu am vazut-o niciodata,aceasta imi da impresia ca o stiu de o viata intreaga.
-Agh!strig in timp ce o crampa mi se pune la picior.
-Ai grija!spune Dante in timp ce ma prinde inainte sa cad.
-E ceva normal,sunt in a 5-a luna.
-Zici ca esti gravida in doua saptamani scumpo.
O doamna trecuta peste varsta a doua imi zambea cald.
-Nu mi se pare asa rau.
-O,dar nu-ti face griji,o sa te ajut sa-ti mai creasca burtica.Fac o mancare gustoasa.
-Deci tu esti cea care are grija de casa.
-Rose.
-Katherine.Incantata.
-Am aceasi placere.
=========================

Imi pare rau ca e destul de mica,ma voi revansa capitolul urmator.❤