Prizoniera unui Conte cu sange rece.

Capitolul 5

Cand Sofia s-a intors,a dat nas in nas cu Stephan. Nu-si putea explica cum in doar o secunda,acesta a  venit langa ea.

-Ste-Stepha! Aa,pardon! Conte Stephan...

-Nu face nimic Sofia.

-Dar,cum?

-Ce? Pai ti-a luat cam mult sa te intorci...

Sofia se uuita rusinata in jos.

-Sofia...

Continua Stephan apucand-o de umar.

-Ti-ar placea sa vezi imprejurimile? Adica,cu mine ca si ghid.

Zambeste Stephan.

-A,cred ca da...

Zice ea ridicandu-si usor privirea si vazandu-i ochii negri care acundeau o multime de secrete sfasietoare.

-Stephan! 

Zice Julieta intervenind intre cei doi.

-Da,draga!

Zice el uitandu-se rusinat la Sofia.

-Vin-o cu mine! 

Zice razand Julieta.

Stephan pleaca impreuna cu Julieta,iar George  vine la Sofia.

-Sofia,da?

-Da ingeras!

Geroge o ia de mana pe Sofia si se duce cu ea la masa. Dupa aceea,ea il duce in camera lui si il culca. Sofia se duce tinta la bucatarie sa ajute la curatenie. Acolo cele doua bucatarese discutau.

Sofia se aseza la tocul usii,incercand sa auda discutia,care avea tocmai ea sa fie subiectul...

-Sofia? Sofia  sa ajunga curand sotia contelui...

-Sotia contelui?! Cum asa? A venit doar de 3 zile! Imposibi...Nici nu e cine stie ce.

-Niciodata nu poti fi sigura...Oricine s-ar indragosti de ochii ei! Ma rog.

Cealalta bucatareasa nu mai zise nimic.

Sofia intra in bucatarie,de parca nu s-ar fi intamplat nimic. 

Una dintre cele doua femei,ii da coate celeilalte,iar in urma se aude un "Vezi ce zic?"

***

Dimineata se facu prezenta,trezind-o pe Sofia.

-Urasc acest moment al zilei!

Zise ea ridicandu-se din pat si imbracandu-se. Avea pe ea o rochie de sifon albastra,iar parul prins cu doua suvite la spate.

-Buna dimineata!

Zice Sofia ttecand la prepararea micului-dejun.

-Sofia! Nu!

Zise o bucatareasa luandu-i salata din mana.

-Dar preparam...

-Nu conteaza! Contele te-a chemat in gradina. A zis ca este ceva important! A mai adaugat,sa nu te atingi de nimic si doar sa te duci sa vorbesti cu el!

Sofia se duce nelinistita in gradina. Il observa pe Stephan in fata fantanii.

-Sofia!

Zice el,intorcandu-se la ea.

-Da,conte...

-Ti-am zis ca vreau sa iti arat imprejurimile,nu?

-Da,dar eu...

-Tu nimic Sofia! Doar vin-o!

Si atunci cei doi au urcat in caleasca si au pornit la drum....

Cam atat

Imi pare rau ca e cam scurt capitolul,dar mna! Nu am mai avut timp :))

Va pup! :*