Lacrimile sufletului

XVII

Soaptele din noapte,
Sunt vise nainsemnate.
Ele nu zic "Te iubesc"...
Ar fi vrut sa nu traiesc!

Noaptea plang neincetat,
Caci trecutul dureros nu l.am uitat.
Vocile.mi rasuna.n gand,
Si ma fac si mai tare sa plang.

Si intunericul noptii sta cu mine...
Stiu ca nimanui nu.i pasa de mine.
Pot muri acum .. nu vei afla
E un blestem ce s.a abatut asupra mea.

Inchid ochii, vrand ca totul sa dispara
Dar viata mea este mult prea amara.
Totul s.a intors la realitate...
Inima mea se scufunda in pacate.

Pe un alt drum am pornit
Cand ura fata de oameni mi s.a sporit.
Setea de sange a aparut,
Chiar nu mai e nimic de facut.