-L-ai omorat?
-Nu, normal ca nu, nu sunt o criminala!
-La fel ca mine, asa-i?
Ma privea cu cei mai frumosi ochi, printre firele de par ce-i atarnau pe fata palida.
-Da! i-am raspuns fara tragere de inima, privindu-l fix in ochii albastri.
Drumul a fost destul de lung, iar tacerea dintre noi il facea si mai lung. Nici unul dintre noi nu spunea nimic, eu stateam cu capul rezemat de geamul rece al masinii uitandu-ma cu coltul ochiului la Jeff, era concentrat pe drum, dar imi mai arunca si cate o privire rapida. Probabil sa se asigure ca nu voi sari din masina, desi chiar aveam intentia asta. Mi-am ridicat incet capul, 50 km\h, puteam sari, m-as fi ales probabil cel mult cu o mana rupta, dar supravietuiam, daca nu observa Jeff miscarile mele. A accelerat puternic, daca ma pot exprima asa.
-Acum poti sa sari, chiar te rog, mi-ar face placere sa te iau de pe jos, sau sa-ti adun partile corpului de pe jos, dar as fi preferat sa te omor eu! mi-a zis, nemiscandu-si privirea de la drum.
Nu mai aveam nici o sansa, asa ca m-am lasat pe spate si am inceput sa-mi frec cu palma rana de pe gat, care inca durea ingrozitor de tare. Trebuia sa-mi dau seama, nu e prost, din pacate pentru mine, intuieste orice miscare, se uita la mine si-si da seama la ce ma gandesc. 'E un criminal, la ce era sa ma astept? Unii sunt prosti, dar el nu.'
-Am ajuns! a zis, scotand cheile din contact.
-Aha! nu prea imi pasa voiam doar sa se termine o data.
-Aculta bine si lasa prostiile, uita-te la mine! Mi-a intors capul spre el, aproape ca a tipat.
-Nu pleci de langa mine, nu bei nimic si nu spui nimic nimanui despre mine, nu conteaza cine e, stai departe de ciudati, nici nu-i privi in ochi, nu vorbi cu ei si nu accepta nimic de la nimeni, ai înţeles?
-Da, mai exact, 'nu fă nimic', nu e asa de greu de înţeles, nu aveam de gand oricum sa beau sau sa vorbesc cu cineva!
Nu mai zicea nimic, dar ma privea intens se gandea la ceva, poate o alta interdictie.
-Cel mai important, daca ne ratacim unul de altul si observi pe cineva cu un hanorac verde inchis, cu un simbol pe spate, un fel de pentagramă formata din triunghiuri si un fulger mic in al 2- lea triunghi, fugi!
-Ce?
-Incearca sa ma gasesti, bine? Si daca nu reusesti departeaza-te de ei. Nu te face observata.
Nu spuneam nimic, imi era frica, nu intelegeam inca de ce m-a adus aici, cu ce l-as fi putut ajuta eu, mai rau il incurcam.
Probabil mi-a observa frica din ochi.
-Va fi bine! Daca te pierzi doar cauta-ma si daca esti in pericol doar ţipă! Dar cel mai bine e sa nu se intample asta, acum haide!
Mi-a facut semn din cap sa ma dau jos.
Am intrat, era imens, cred ca era un fel de sublos al unei vechi fabrici abandonate sau ceva de genul.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Stateam si ma holbam la copii de varsta mea, sau mai mari, majoritatea aveau într-o mana o tigara si in cealaltă o sticla de bautura. Acum inteleg de ce Jeff mi-a repetat sa stau langa el. Probabil a observat mirarea mea, asa ca a zambit cu coltul gurii uitandu-se la mine.
