Happiness or pride(Love Like partea 2)

Capitolul 2

  -Scuzați-mă că am întârziat, am avut o problemă.spun intrând repede în birou fără să ma uit la client.
  -Este în regulă. Oricum, colegii mei nu au ajuns încă și mai mult ca sigur ei au fost cauza problemei. spune o voce masculină cumoscută bine de mine.
  Îmi ridic privirea din dosare și observ fața cunoscută a clientului. Părul său șaten, ochii de un căprui intens, sprâncenele stufoase, buzele mari și nasul ce se încadra perfect pe fața lui, totul era așa cum îmi aminteam. Oare el m-a recunoscut? Singura diferență este că acum am părul mov, dar sper încontinuare că nu mă va recunoaște.
  -Tania? întreabă el după ce ne uităm unul la altul preț de câteva secunde
  Normal că m-a recunoscut... El m-ar recunoaște și dacă aș fi într-o cameră plină cu fete care seamănă cu mine la perfecție. Mereu am iubit asta la el.
  -Oh. Bună, Liam
  -Bună
  -E firma ta?
  -Da
  -Felicitări
  -Mulțumesc
  -De curiozitate, am avut dreptate? Ai întârziat din vina baieților?
  -Da.spun zâmbind
  -Scuzați-ne că am întârziat. spune Harry intrând pe ușă urmat de restul trupei.
  -"Scuzați-ne" să îi spui lu'bunica, Stayls. spune eu dându-mi seama că nu m-a recunoscut.
  -Tania? întreabă el și Louis surprinși
  -Frumoașă, modestă și perfectă ca întotdeauna. raspunde Zayn în locul meu
  -Mersi, Zayn.
  -Oricând
  Îi îmbrățișez pe baieți dupa care întreb :
  -Vreți o ședință foto, nu?
  -Da. îmi răspunde Zayn
  -Pentru nou album?
  -Mhm
  -Și când ați vrea s-o programez?
  -Cât se poate de repede. îmi spune tot Zayn
  -Trimiteți azi tot ce am nevoie și mâine vă fac pozele. E ok?
  -Da, mersi mult.
  -Nu aveți pentru ce. spun zâmbind.
  -Vii cu noi la masă? mă întreabă la Niall.
  -De parca are de ales. spune Zayn.
  -Nu pot azi, îmi pare rău.
  -De ce? întreabă Harry.
  -Am treabă.
  -Nu se accept această scuză.
  -Zayn...
  -Nu mă lua tu pe mine cu "Zayn". Vii și cu asta basta.
  -Dacă a zis că nu poate înseamnă că nu poate. Dacă ar fi mințit mi-aș fi dat seama. spune Liam salvându-mă, iar eu îi zâmbesc recunoscătoare.
  Încă nu înțeleg cum de mă cunoaște acest baiat atât de bine.
  Dintr-o dată ușa biroului se deschide în cameră apărând o fetiță blondă care întreabă :
  -Mami, când mergem la Mc?

  SUSPANS...Sper că v-a placut, vă pup.