The Return

Prolog

Eu, Candice Cooper, imi traiam viata ca orice alta persoana normala. Scoala, prietenii, distractia, simplele conflicte erau prezente in viata mea ca in a oricarei alte persoane.

Punctul in care totul urma sa ia o intorsatura grozava se povesteste in putine randuri desi cand te gandesti la fiecare intamplare, la fiecare moment de durere nu o sa iti vina sa crezi ca in mai putin de 2 ore viata te poate lovi cu atata putere.

*

-Haide,am de gand sa imi petrec viata asa cum se cuvine.

Auzeam vocea entuziasmata, din motive neintelese de mine, a prietenei mele Diana strigandu-ma cu disperare.

-Calm, sti ca nu este una din zilele mele preferate.

-Esti total negativista.

-Mda, cum zici tu. Dar serios , daca ati fi fost persoane normale acum puteam sa stau bine mersi in pat, nu sa ies cu voi, ciudatilor.

-Asa se intampla daca esti prea curajoasa.

Am oftat puternic, scotand mult aer din plamani apoi dandu-l afara pe gura ezitand sa mai comentez ceva.

***

Ma aflam deja fata in fata cu cea mai anosta situatie. Grupul nostru de paraziti a hotarat sa punem ceva interesant in discutiile noastre din cand in cand, asa ca ce putea sa se potriveasca mai bine decat niste legente vechi si care ar trebui sa fie horror....pentru copii de doi ani.

Mda, nimeni nu se pricepe mai bine decat Harry la de astea de aceea el are mereu primul cuvant. Simteam agonia inca dinainte sa inceapa sa vorbeasca, dar ce putea sa faca o persoana captiva ca mine in acele momente. Puteam doar sa indur plictiseala.

-Tocmai, in acest loc, nu tocmai cu mult timp in urma lumea era cuprinsa de puterea intunericului venita de la o singura persoana. Una atat de puternica incat era capabila sa omoare zeci de suflete nevinovate fara urma de resentimente dar cu un zambet larg pe fata. In 15 ani o singura clipa de fericire a fost impartasita atunci cand peste 20 de vrajitori, suflete curate, s-au unit intr-un ritual demonic omorandul pe masacrul al carui nume nu i se stie.

-Si care e faza?

I-am taiat-o eu, clar neimpresionata de povestea aceasta.

Ma privea ca de fiecare data cand nu il lasam sa isi termine povestea. Avea fata incruntata si se straduia din rast puteri sa nu isi dea ochii peste cap. Tusise fals apoi isi continua povestea .

-Tot cea ce mai e de spus este ca si in ziua de azi masacrul bantuie in cautarea persoanei potrivite pentru a se intoarce si a teroriza din nou.

-Atat?! Te credeam capabil de mai mult.

Si asa incepu totul...