Atracție mortală

Capitolul 9 - Te vreau, dar lasă

El chiar a spus asta? Inima aproape mi-a sărit din piept şi nu mai pot să scot nici un cuvânt. Am început să tremur în braţele lui. Mă iubeşte, el chiar a spus că mă iubeşte , ori nu mai aud eu bine. Două cuvinte, un milion de sentimente. Două cuvinte care îmi fac inima să ţopăie ca nebuna de fericire.Ce simt în momentul asta? Mii de fluturi în stomac, mii de emoţii.

-Spune ceva! îmi şopteşte sărutându-mi pielea încinsă şi sensibilă a gâtului, iar un geamăt îmi scapă printre buze.

-Chiar mă iubeşti? întreb pentru a mă convige că ceea ce a spus e adevărat și nu o iluzie de-a mea.

-Micuțo! spune el şi îmi ridică bărbia obligându-mă să îl privesc în ochi. Te iubesc, înţelegi? Nu te mint, eu chiar te iubesc! adaugă privindu-mă intens în ochi.

-Te iubesc! spun trăgându-l spre mine şi ne unim buzele într-un sărut pasional, sincer,  buzele lui potrivindu-se perfect peste ale mele. Parcă au fost facute special pentru mine.

Mă trage mai aproape de el înlăturând astfel micul spaţiu dintre noi. Îşi poziţionează mâinile pe fesele mele şi simt cum roşaţa îmi cuprinde obrajii. Ne desprindem din sărut din cauza lipsei de oxigen şi încep să-i sarut pielea gâtului, înfigându-mi dinţii reuşind să-i las un mic semn. Un zâmbet imens mi se conturează pe faţă la vederea micuţului semn, fiind mândră de reuşita mea, mai ales că nu am mai lăsat niciodată semne. Ne privim în ochi câteva secunde şi apoi îmi capturează buzele într-un nou sarut. Urcă cu mâna pe sub tricoul meu şi cu uşurinţă îl trage de pe mine, rămânâd în sutien. Un nou val de calură mă cuprinde şi îmi simt obrajii arzând. 

-Eşti atât de inocentă, iubito! spune cu un rânjet pervers pe față. Nici nu ştii cât de mult mă excită să te văd aşa, adaugă apoi în timp ce îmi alintă sânii cu săruturile umede depuse.

Abia acum conştientizez ceea ce se întamplă şi ce eram pe cale să fac. Îmi aşez mâinile pe pieptul lui masiv şi îl îndepărtez.

-Eu, eu nu pot să fac asta, spun bâlbâindu-mă. Nu pot să îţi ofer ceea ce vrei tu, adaug și lacrimile își fac apariţia, ameninţând să se scurgă pe obrajii mei încă îmbujoraţi.

-Şhhh, îmi spune el cuprinzându-mi obrazul în palma lui. Asta se va întampla atunci când o să vrei şi tu, nu am să te oblig să faci nimic acum. Te iubesc exact aşa cum eşti tu, te iubesc pentru ceea ce eşti tu, nu pentru sex. Recunosc, te vreau, dar lasă, nu asta conteză, se va întâmpla când şi tu o să vrei să se întâmple. adaugă, presărându-şi buzele de fruntea mea.

-Da, dar...

-Nici un dar, acum, te rog nu mai plânge! spune strângându-mă în braţe, iar eu îmi afund mai bine capul în pieptul lui tare.

-Te iubesc, şoptesc strângându-l mai tare în braţe.

 -Si eu micuţo! Acum hai să mâncăm ceva, mi-e foame , spune îndreptându-se spre frigider și scoate o pizza. 

-Ador pizza! spun eu cu entuziasmul unui copil de 5 ani şi ţopăi de bucurie, în timp ce acesta bagă pizza în cuptor.

-Ştiu copilaş! spune cifulindu-mi părul. Hai să mâncăm acum, adaugă după aproximativ 5 minute în care doar am stat să ne uităm unul la altul și scoate pizza din cuptor.

Am luat cea mai mare bucată de pizza muşcând cu poftă, papilele mele gustative fiind în culmea extazului,  și scot un geamăt înnăbuşit de plăcere.

-Mă înnebuneşti! spune şi mă ridică, cuprinzându-mi buzele într-un sărut şi îmi muşcă buza cu putere făcându-mă să scot un alt geamăt de plăcere. Îmi trec mâinile peste abdomenul lui, lăsând mici zgârieturi reuşind să scot şi eu un geamăt din partea lui. 

Rup sărutul şi zâmbesc victorioasă, apoi mă îndrept către unul din dormitoare, lăsându-l confuz în bucătărie. Intru în baie şi îmi fac un duş şi încep să zâmbesc ca o idiotă. Ies din duş şi îmi înfăşor trupul într-un prosp, apoi mă îmbrac şi ies, observându-l pe Chase întins pe pat, cu părul încă umed. Merg şi mă aşez în pat, iar Chase mă trage în braţele lui, eu cuibărindu-mă mai bine la pieptul său.

-Nopate bună, micuţo! spune şi mă sărută pe creștet.

-Noapte bună! spun căscând şi îl strâng mai tare în braţe şi adorm imediat la pieptul lui călduros lăsându-mă pradă în lumea viselor.

* Dimineaţa soarele îşi face simţită prezenţa, razele lui deranjându-mi somnul. Deschid ochii cu greu şi clipesc de câteva ori pentru a îndeparta somnul.

-La naiba cu draperiile!Deşteaptă mai sunt şi eu! bolborăesc frustrată.

Mă ridic în şezut şi observ că sunt singură în cameră. Mă dau cu greu jos din pat şi încep să îl caut pe Chase. Ajung în bucătărie şi îl găsesc acolo, mă îndrept spre el , dar el nici nu îmi observă prezenţa fiind ocupat să butoneze telefonul. Ajung în dreptul lui şi îmi dreg glasul, el se ridica în timp ce îşi bagă rapid telefonul în buzunar. Ciudat, îmi spun în gând. 

-Bună dimineaţa, iubito! mă trage spre el şi îşi lipeşte buzele de ale mele.

-Neaţa! mormăi încă indispusă. Mmmm, miroase divin!

-Cum ai dormit? mă întreabă în timp ce îmi aşază micul dejun în faţă.

-Bine, spun un zâmbet apărându-mi pe faţă şi începem să luăm micul dejun în linişte. Când ai învăţat să găteşti atât de bine? îl întreb, luând ultima bucaţică şi o îndes repede în gură. Ce maniere am şi eu, vorbesc cu gura plină, mă cert în gând.

-Ştiu să gătesc de mult timp, mă bucur că îţi place, spune un zâmbet sincer apărându-i pe faţă.Acum că am terminat, putem merge. Nu te supăra, dar am puţină treabă, te las acasă.

-Bine, să mergem, spun puţin dezamagită, speram să stam mai mult timp împreună.

Ne îndreptăm spre maşină şi Chase îmi deschide politicos portiera.

-Vai, dar ce gentleman, spun zâmbind ironic.

-Ca întotdeauna, iubito. Când nu am fost eu aşa?  spune rânjind ca un idiot.Un idiot al naibii de adorabil.

-Şi Chase cel nesimţit şi-a făcut apariţia! Chiar mă gândeam cât timp o să mai faci pe băiatul bun? spune în timp ce pornește.

-Dar când nu am fost eu băiatul bun, iubito?

-Păi să vedem, băiatul bun şi tu nu au ce cauta în aceiaşi propoziţie.

-Asta a durut, iubito! Exact aici! indica inima şi se preface rănit.

-Şi crezi că îmi pasa? spun rânjind, amândoi putem juca jocul ăsta. 

-Îţi pasă! Şi ştii de ce ?

-Hai, luminează-mă! Sunt curioasa ce prostii mai scoţi pe gură.

-Pentru că mă iubeşti!

După aproximativ 20 de minute parchează maşina în faţa casei mele şi mă trage în poala lui cuprinzându-mi buzele într-un sărut sălbatic. Ne oprim din sărutat şi îmi atacă gâtul , eu lăsându-mi capul într-o parte pentru a avea mai mult acces. La naiba, mă omoară cu asta! Mă dau jos de pe el şi îmi las capul în jos pentru a-mi ascunde roşaţa.

-Ne vedem mâine, iubito! spune, apoi îl mai sărut odată înainte să părăsesc maşina. Intru fericită în casă, îndreptându-mă către camera mea. Cum ajung mă trântesc în patul moale care parcă mă strigă de cum am deschis uşa şi adorm imediat.