The sunshine ☀

Capitolul 1

Bip bip bip...

Alarma îmi dă deșteptarea dar în această dimineață nu am nevoie de ea pentru ca eram trează cu mult înainte de a suna.
Prima zi de școală din ultimul an de liceu acesta este motivul pentru care sunt trează.
Ma ridic din pat ma duc la baie și fac un dus rapid, după îmi usuc părul meu lung și negru îl prind într-o coada de cal și mă duc să mă îmbrac. Nu trebuie să mă gândesc cu ce ma îmbrac pentru că știu deja, uniforma unității.

Uniforma unității?

Da uniforma unității...

Păi să mă prezint :
Ma numesc Eliza Montana dar prietenii îmi spun Elly , sunt în ultimul an la Liceul Militar, acesta aflându-se în apropierea munților Alpi.. Visul meu este să devin soldat precum tatăl și fratele meu, Augustin, am fost susținută de ei dar mama nu a fost de acord cu decizia pe care am luat-o venind la acest liceu dar cu timpul a acceptat.
Stau în căminul liceului împreună cu prietena mea cea mai bună, Ariana.

Cioc cioc

- Pot intra?

-Sigur Ariana, intră!

Ariana este o fata înaltă de 1,70 metri cu parul lung și blond, azi îl acea prins într-o coada de pește, iar ochii îi erau de un verde smarald. O cunosc încă de la 4 ani fiind fata celei mai bune prietene ale mamei. Am petrecut mult timp împreună cu ea. Am învățat împreună in clasele I-IV , iar restul pana la liceu separat căci familia ei sa mutat în orașul vecin, tatăl ei fiind trimis de către firma la care lucra atunci. Iar când a venit vremea ca Ariana sa dea la liceu părinții ei au hotărât să se mute înapoi în orașul natal. Devenind din nou apropiate aceasta a hotărât să nu ne mai despărțim și s-a înscris și ea cu mine.

- Grăbește-te întârziem la deschidere , spuse putin agitată.

- Bine, bine . Hai să mergem, spun ușor iritată.

Când aproape am ajuns de clădire apare Michel, prietenul și colegul nostru încă din anul I . Ah.. Michael.. Cel mai frumos băiat din liceu.. Eu și Ariana suntem foarte norocoase ca suntem prietene cu el.. E un tip înalt cu părul brunet și ochii de un căprui adorabil.
Ne salută și pornim spre intrare iar când să intru îmi îndrept privirea spre răsărit, deoarece este un liceu militar activitatea începe odată cu primele raze apărute. Ador răsăritul, în fiecare dimineață mă uit spre pădurea din fata unității îmi place să văd cum razele soarelui pătrund intre copacii goi dar azi dimineață ceva era schimbat, ceva sau mai bine spus cineva mai exact un băiat cam de vârstă mea stătea în fata pădurii uitându-se spre campus. Ma uit mai atent și observ că defapt se uita la mine..

Vă invit să citiți noua mea carte "În Căutarea Fericirii"! Xoxo