Prieteni cu singurătatea

Durerea revederii

      După cearta cu Amy, Jacob mă căuta aproape zilnic. Dar nu îi răspundeam la mesaje, la telefon, iar atunci când îl vedeam, fugeam de el. Am stat numai cu fetele, Shophie și Helen'. Cât de frumos a fost... Nu am mai râs așa de bine, cât am râs cu ele, în viața mea! În sfârșit m-am simțit apreciată, iubită, cu adevărat prețioasă în ochii cuiva. E frumos să vezi cum cineva ar face orice i-ar sta în putință numai ca să nu te piardă; cum ar renunța la orice altă persoană pentru tine... Și am realizat că a fost o pierdere de timp și o greșeală imensă să stau după Jacob în loc să stau cu ele, singurele mele prietene adevărate. Și până la urmă, Jacob nu-mi mai părea un prieten așa bun, sincer... Sau poate pentru că eu 'nu îl mai voiam ca prieten, ci ca iubit', dar el o iubea pe Amy. Atât despre el. Nu-mi mai pasă.

*****************************

     În fine, în toate aceste zile în care am stat doar cu fetele; Jacob mă suna zilnic... Iar într-un final, i-am răspuns. Mi-a spus că vrea să ne întâlnim în fața unui magazin...
     Am acceptat. Acum... Chiar acum îl aștept. Sunt nerăbdătoare și, oarecum bucuroasă că am să-l revăd, dar sper să vină singur.
      Abia atunci când l-am văzut, am realizat cu adevărat că eram fericită, îmi venea să merg să îl îmbrățișez... Am realizat și faptul că oricât am încercat să fug de el, să nu mai țin legătura cu el, nu pot reuși... Să îl scot din minte, să îl dau uitării! Și mă face să sufăr enorm...
     Când a ajuns în fața mea, m-a îmbrățișat și mi-a spus că fusese îngrijorat pentru mine, cât timp nu răspundeam la telefon și ‘fugeam’ de el.
      Atunci, m-am smuls din brațele lui și l-am întrebat:
- Jacob, de ce mă îmbrățișezi? De ce?! De ce faci asta mereu? Aproape că îmi dădeau lacrimile când o spuneam deoarece de fiecare dată când mă îmbrățișa, mă făcea să sufăr enorm. Chiar și atunci când mă privea în ochi, îmi simțeam inima stând în loc.
    Acum așteptam răspunsul lui.