Întâlnire cu duşmanul(Intrând în lumea vârcolacilor, Volumul II)

Capitolul 69: Planul

Îl urmaseră pe Alexei vreme de câțiva pași lungi. Drumul era întunecat și plin de obstacole. Trebuiau să pășească cu grijă și să fie atenți să nu cadă. Pe marginea drumului pe care îl urmau erau diferite pietre ascuțite și gropi destul de adânci.

Când călăuza se opri locului atât Dylan cât și Katherine rămăseseră uimiți. În fața lor era o cabană în construcții, o nouă vilă ce avea să fie terminată peste câteva săptămâni. În peretele cel mai lat al casei se afla o gaură imensă iar o dâră de pământ ducea în interiorul ei. Înăuntru se vedea mizeria și dezordinea creată. Erau urme de praf foarte clare și pași peste tot pe podea. Când își ridică privirea văzu agitația care comparativ cu cea de afară era o nimica toată.

În peretele de susținere al casei era implantat un trup. Peretele era crăpat până la tavan dar nu asta era ceea ce îi șocase privirea. O baltă de sânge era în jurul trupului care ținea în brațe un altul. La o privire mai atentă reuși să găsească delimitări ale celor două persoane.

Unul dintre protectorii care îl atacaseră pe Jeff era înfipt în perete. În brațele sale era Alice plină de sânge și cu ochii închiși. Chipul ei era palid iar prin mijlocul pieptului ei se vedea lama lungă și groasă a unei săbii puternice. Într-un mod ciudat vârful lamei era curat și strălucitor în lumina lunii. Părea că le face în ciudă tuturor cu fapta sa eroică.

Auzi un scâncet iar Aylin dispăru de lângă el. O căută cu privirea în mulțimea de oameni necunoscuți fără a reuși să o găsească.

- Ce...? dădu Aylin să întrebe.

Reușise să se strecoare printre persoanele din încăpere ca să ajungă în față. Lângă ea era Christopher care privea cu ochii înlăcrimați trupul aproape rece al iubitei sale. Era în genunchi lângă cei doi şi privea cu tristeţe. Tenul său era la fel de palid ca și al ei în ciuda petelor de sânge ce îi mai dădeau culoare.

Dylan intră de îndată în camera distrusă. Devenise agitat câmd zărise lama sabiei. Ştia cât de mult înseamnă bruneta pentru Christoper iar el îşi dorea să îi salveze viaţa cât mai repede.

- Scoate sabia din ea! strigă el.

Reuși să se miște de la locul său de la intrare. Păși spre cei doi și dădu să atingă vârful ascuțit al sabiei. Intenția lui era una bună dar metoda sa era cea greșită. Sabia păruse că îl cunoaște și îl trimise la plimbare cu o forță imensă. Ajunse să cadă din picioare la mai mulți pași distanță cu părul zbârlit și hainele și mai șifonate ca înainte. Faptul că fusese trimise atât de departe și modul în care arăta trezise atenția tuturor celor din cameră.

- Ce i-ai făcut băiatului? se auzi o voce de femei.

Tamir o privi pe Camy.

- Eu nu i-am făcut nimic, sabia este cea vinovată.

- Dai vina pe un obiect neînsuflețit pentru fapta ta? întrebă șocată Jennifer.

Tamir oftă.

- Ascultați aici bine ce vă spun, vorbi el aspru. Doar un protector poate atinge sabia altfel este aruncat ca și prietenul vostru.

Camy îl privi cu ochii reci.

- Ce faceți? se auzi vocea Aishei. De ce nu faceți ceva?

Toți se întorseseră spre ea parcă întrebând-o în același timp ce anume puteau să facă. Nimeni nu o observase câmd intrase.

- De ce nu o salvați pe Alice? vorbi ea mai departe. De ce stați toți așa, fără să faceţi ceva?

Tamir râse trist și scurt.