"Ayame P.O.V"
"Vreau sa raman aici cu tine, dar stii ca nu se poate..Nu-i asa?"
Nu am spus nimic, il priveam , ii atingeam chipul de anger, privirea lui te facea sa te simti aparata. I-am atins buzele cu degetele, privindu-le cu o pofta nebuna de a le saruta.."Stiu, dar as dori ca tu sa ramai aici cu mine, te rog nu ma parasi, stii doar ca te iubesc, ce m-as face fara tine?. Tu esti totul pentru mine, de cand parintii mei au murit tu ai fost singura persoana care m-a ingrijit si carei-a i-a pasat de mine, deci te rog gandestete din nou.."Am spus aranjandu-i firele de par rebele care ii intrau in ochii.
"Nu pot, imi are rau, dar nu se poate sa raman. Daca as ramane acum tu ai fii in pericol, stii de ce sunt ei in stare, chiar vrei sa te pierd?. Trebuie sa intelegi, nu pot sa ma gandesc la zilele in care nu te-as mai vedea."
S-a ridicat, si-a luat tricoul, l-a pus pe el, si-a luat haina lui de culoare neagra cu cateva pete rosii si m-a parasit, a disparut...M-am ridicat de pe dusumea apropiindu-ma de geam, priveam spre padurea linistita...nici un zgomot, nici macar strigatul lupilor nu se mai auzea...a plecat..Se pare ca i-ar sunt singura..i-ar am ramas singura in aceasta casa, nu era nimeni aici, doar eu si umbra mea..Cand este el ma simt bine, simt ca aceasta casa este plina, dar cand el pleaca totul devine rece, si nimic nu mai este cum era inainte..Se pare ca trebuie sa ma obisnuiesc, el trebuie sa faca ceea ce trebuie...
