Întâlnire cu duşmanul(Intrând în lumea vârcolacilor, Volumul II)

Capitolul 63: Vizită de dincolo

Acum când începuseră mângâierile obișnuite Bella simțea că o cuprinde oboseala.

- Cât timp mai trebuie să aștept? vorbi el.

Bella fu luată prin surprindere nu din cauză că el nu știa cât mai avea de așteptat ci din cauză că vorbise. Adesea păstra liniștea sau doar șoptea, acum însă vorbise clar și destul de tare comparativ cu tonul său obișnuit.

- Doctorul a spus că săptămâna viitoare va fi pregătită.

Jason oftă.

- Ce este? întrebă ea.

- Prea mult timp de așteptat! explică el. Eu o vreau azi!

Bella râse ușor.

- Nu chiar astăzi.

**********

După câteva ore David și Alec anunțaseră că merg la joacă la un prieten din haită. Ceruseră frumos permisiunea și primiseră aprobarea. După ce plecaseră Bella și Jason rămăseseră singur în casă.

Ca să îl mai liniștească puțin pe soțul ei și ca să îl facă să se simtă puțin mai bine îl trase până la etaj. Deși urcase scările cu puțină greutate din cauza sarcinii tot nu se întorsese din drum. Continuase să urce și să înainteze în ciuda faptului că începuse să se simtă tot mai obosită.

Camera în care se decise să pătrundă fu cea în care îi plăcea să petreacă tot mai mult timp. Camera aranjată special pentru fetița lor era foarte aproape de dormitorul lor, era chiar vis-a-vis.

Îl trase pe Jason în interior și se opri locului. În loc să vadă camera frumos decorată și pregătită pentru micuța ființă vie în culori deschise aceasta nu era așa. Rozul pal de pe pereți se schimbase, devenise mai întunecat, iar orice alt obiect cumpărat și aranjat strategic părea să sufere aceeași nuanță închisă. Totul devenise mult mai negricios și mai întunecat, lucru total neobișnuit pentru camera aceea.

Lumina din încăpere ce venea de la soare nu mai era la fel de pură și de sănătoasă. Începuse să capete diferite nuanțe închise iar lumina scăzuse în intensitate.

În spatele ei Jason se opri observând și el schimbarea din cameră.

- Ai modificat tu? întrebă Bella.

Era foarte ciudat ceea ce se întâmpla cu camera fetiței. Când intrase de dimineață totul fusese la fel de viu colorat și la fel de strălucitor ca de obicei, acum însă părea a fi cu totul o altă cameră.

- Nu.

- Atunci ce se petrece? întrebă ea confuză.

- Am modificat eu câte ceva în materie de culori, se auzi o voce de bărbat.

Bella se încruntă. Cunoștea perfect vocea dar mintea ei nega cu înfrigurare fiecare lucru pe care îl simțea. Instinctul de vârcolac era mai fiu și mai activ ca niciodată spunându-i în același timp două lucruri total diferite. Părea că i se spune să rămână calmă și liniștită dar în același timp agitată și vigilentă. Nu știa ce să fac și ce sfat să urmeze, era la fel de indecisă ca și instinctul ei.

Prin locul pe unde pătrundeau razele soarelui se zări o nouă siluetă. Aceasta devenea tot mai neagră și mai puternică în timp ce părea că se apropie tot mai mult de ei. Jason trecuse de îndată în fața ei protejând-o de eventualul pericol oferit de silueta necunoscută.

- Nu ai de ce să te temi că am să o rănesc, nu vin cu intenții rele, se auzi vocea încă o dată.

Bella îngheță în timp ce privea înainte spre siluetă. Era incredibil cum putea confunda vocile a două persoane diferite, cum putea să le încurce și să le amestece.