''Cea mai caldă lacrimă''
-E pe ultimul raft,îi răspunse Alexander unei fete draguţe şi se apucă din nou să citească pierdut dintr-un roman gros.
Era la fel de frumos ca întotdeauna.Pielea mai palidă parea şi mai catifelată,iar suviţele maronii ce îi atingeau umerii probabil rămaseră la fel de moi şi parfumate.
-Erik!ţipă el când mă văzu intrând.
... Probabil trebuia să mă urască.Dar nu o făcea.Avea acea bunatate şi simpatie ce reuşea să-i facă pe toţi să îl iubească.
-Ce faci aici,uriaşule?mă întreba el din nou venind cu paşi ezitanţi spre mine.
-Am venit să îţi urez succes la examene.
El începu sa râdătvizibil amuzat.Dinţii lui albi erau perfecţi,iar gropiţele parcă i se mai accentuaseră.
Nu m-am putut abţine şi într-o clipă l-am şi tras în braţele mele cuprinzându-i strâns trupul cu muşchi fini de înnotator.
-Examenele s-au terminat acum o săptămână,şopti el cu faţa cufundată în pieptul meu.
-Haide afară să-ţi arat ce am mai scris,îmi spuse.
Asa era.Ramase la fel...exact la fel cum fusese de cand ne-am cunoscut pentru prima data.
Simtindu-i din nou parfumul proaspat mi-au revenit in minte toate amintirile legate de el.Obisnuiam sa mergem impreuna pe strada fara sa ne adresam prea multe intrebari.Alexander era mereu mai tacut si timid.In fiecare seara ieseam amandoi si ne intalneam sub un tei imens ce separa curtea mea de a lui.Cand am fost admis la liceu s-a produs o mica ruptura intre noi,el fiind cu un an mai mic decat mine.
''-Ştii,mai trebuie doar sa treaca 70 de zile si putem incepe din nou sa mergem impreuna,de data asta chiar la liceu,ma anuntase intr-o zi calduroasa de vara.''
Ochii caprui ii straluceau de uimire si nerabdare.Si asa fuse pana in ultima zi de asteptare si prima zi de scoala.
Prima data i-a fost mai dificil sa se adapteze,iar intr-o dupa amiaza ploioasa de toamna l-am gasit plangand in foisorul scolii,in genunchi langa o banca si cu capul intr-un caiet.
-Alex,ce s-a intamplat?l-am intrebat ingrijorat.
Isi ridica capul inramat de acel par castaniu stralucitor si ma privi cu ochii umezi din care curgeau in voie rauri fine de lacrimi.
Imi intinse caietul pe care ii era scris frumos numele,iar inauntru i-am recunoscut caligrafia impecabila.
Am rasfoit pana la ultimele pagini ce erau mazgalite cu injuraturi si desene nereusite pe margine.Am inceput sa citesc ceea ce el scrisese si ramaneam uimit cu fiecare noua propozitie.Era descrisa cea mai frumoasa si calda scena de dragoste,dar era povestita din perspectiva fetei...Sau cel putin asa crezusem pana am realizat ca de fapt era un moment intim intre doi baieti.
-Poti pleca daca nu vrei sa mai vorbesti cu mine...
Se oprise din plans si acum ma privea fix cu ochi speriati si dulci ca ai unui iepuras.
-Tu ai scris asta,l-am intrebat lasandu-ma pe vine in fata lui.
-Da.
-Si ti-a luat cineva caietul si a ras de tine.Nu?
-Da..toata clasa,imi spuse coborand privirea.
Ramasem fara cuvinte.Nu stiam ce as fi putut sa-i mai spun.Ca toata viata il adorasem?Ca ii iubeam corpul inalt si frumos sculptat..parul parfumat si pielea fina?
Inainte sa ma mai pot abtine i-am atins buzele inmuiate in lacrimile sarate.Erau reci si tremuratoare.Mi-am deschis usor buzele si i le-am cuprins pe ale lui intr-un sarut cald.
Facuse ochii mari si incerca sa se retraga pentru o secunda,dar mainile mele nu ii mai dadu voie isi indeparteze gura firava de a mea.
L-am sarutat bland,l-am alintat cu atingeri usoare fiind constient ca nu mai sarutase niciodata pe altcineva.Doar ploaia ne mai era martor,asa cum trebuia.
Si asa ajunsesem sa ne impartasim acea iubire ascunsa si atat de timida din partea lui.
In fiecare zi ma astepta pe acea banca prezentandu-mi cate o parte din povestile lui.Fiecare intalnire o petcetluiam cu cate un sarut mult asteptat.
*
-Hei,Erik!Unde te-ai pierdut?
Revenisem in prezent cu Alex langa mine pe aceiasi banca dintotdeauna.
-Am publicat primul meu roman anul trecut,dar sub un pseudonim,imi spuse vesel.
-Bravo,artistule.
Am inceput sa radem amandoi iar el baga mana in geanta si scoase o carte pe care mi-o inmana ceremonios.
Avea coperta intunecata reprezentand o ploaie in toiul noptii.Pe o banca se aflau doua persoane una dintre ele tinand in mana o mica flacara ca o lumanare.
-''Cea mai calda lacrima'',imi repeta el titlul cartii,-Ti-am dedicat-o.
Am inghitit in sec si am deschis-o...Nu ma ura inca,desi ar fi avut toate motivele sa o faca.
*
-Erik,felicitari!
Imi sarise in brate si ma felicita pentru proaspata absolvire a colegiului.
-Multumesc,Alex...dar...
-Asa-i ca mai astepti un an pana termin si eu?imi spuse entuziasmat.
-Imi pare rau,dar nu pot.Am privit o oferta de studii in strainatate si nu pot astepta.Imi pare rau.
Am incercat sa plec,dar el alerga cu ochii in lacrimi spre mine si ma saruta apasat.
Dar l-am refuzat si peste cateva zile l-am parasit.
*
Am simtit mana lui peste a mea si o lacrima calda o stropi,iar corpul lui uimitor de rece se lipi de al meu.
-Mi-a fost dor de tine,imi spuse.
-Sa mergem la mine.
As cand se ridica,se prabusi slabit in bratele mele.
*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*-*
Nu va speriati :))) Poate boys love e ceva nou pt.unii,dar eu sunt fana!:* :)) Yaoi forever!!:)))
Va astept cu o parere.Continui sau nu?
