Psihologia renașterii

18

◇Acest capitol este pericol emoțional ◇

Peti&Alec- Mai avem o carte !
Eu- Da,da.....
Mi-am înghițit vorba când am observat haina alba pătata de sânge a lui Juno cum se apropie.
Am dat să îi zic ceva,dar s-a auzi zdrăngănitul infernal al ciocanului care cade pe gresia de la intrare, odată cu cădere incontrorabilă a corpului său într-o baltă de sânge apris.
Am sărit imediat spre el, dar Alec și Acuati m-au oprit în timp ce Peti și Mitoko l-au luat din fața ochilor mei . De ce ? De ce nu pute să fiie totul ca înainte ? De ce a trebuit să cadă ? De ce? De ce Juno ? 
Eu- Alec, cretinule,dă-mi drumul! 
Alec-Kiler! Stai dracu potolit! 
Dgeaba încerca Alec să mă potolescă ,nimic de pe toată astă lume nu m-ar fii putu potoli când vine vorba de Juno . Am să trec prin foc și gheță pentru el . 
Eu- Dacă nu î-mi dai drumul, te înjunghi 
Alec- Făo, nu te duci la Juno. Nu până nu te lasă  Mitoko.
Am ridicat cuțitul asupra lui Alec , dar imediat i-am dat drumul cu un zdrăngănit infernal pe gresie. 
Alec- Vezi că nu mă înjunghi niciodată ? 
Eu- Dute dracu...
M-am îndepartat de Alec și m-am oprit în dreptul bălți de sânge pe care o lăsase Juno la intrare. M-am aplecat lângă ea și mi-am băgat măna în sângele încă calde . 
Este prea mult sânge aici, și culoare lui este a dracu de aprinsă. Asta înseamă că e proaspăt și din căldura pe care o emană este clar că e o venă cavă . Nu zi că .......
Am auzit-o pe Mitoko cum coboară de pe scari. Am ridicat capul și m-am uitat la fața ei, dea dreptul spulberată . 
Eu- Mitoko....Te rog nu zi că......
Mitoko- Îmi pare rău Kier, am făcut tot ce am putut, dar...l-am pierdut pe Juno 
Eu- Mitoko....nu glumi cu mine pe chesti de aste 
Mitoko-  Vreu să glumesc, dar...Juno e mort 
Am împins-o pe Mitoko și am urcat în cea mai mare viteză scarile. Intru tremurânde pe ușa infirmerie. 
Am început să răd, un răs isteric de nebun. Juno era întins in patul infirmerie , învelit din cap până în picioare cu un ceceaf alb. Am tras cerceafu pe pe el și i-am văzut corpul său alb acoperit de mii de tăieturi adânci . 
Eu*râs isteric*- Foarte amuzant ,Juno. Acum gata cu glumele. 
Am  rămas uitândumă la el cu panică, râsul meu s-a preschimbat în lacrimi de  frică. Frica de a nu îl pierde pe Juno. 
Eu- OI! Juno! Gata cu glma! Trezeștete!...........OI! Am zis să te trezești ! 
Am dat să îl zgudui, dar am rămas cu mâinile înțepenite pe corpul lui rece. Nu,nu,nu , să se întâmple orice, dar să nu moră Juno. 
Mitoko- Kiler,s-a dus...
Eu- Nu! Nu îl las să moară!
Peti- Să nu te pună păcatul...
Eu- Ba da! Am să îl înviu! 
Mi-am lipit palmele de pieptul lui și m-am conectat la ultimul strop de energie pe care îl aveam. 
Eu*în gând*- Mamă,tată vă rog dațim putere și vă rog nu îl lăsați pe Juno să ramăna printre suflete, mai are atătea de făcut și atătea să mă învețe. Vă rog, trimite-țil cu noi 
Am inspirat adânc și am continuat să sper că energia pe care o mai avea avea să fie destulă pentru a aduceun suflet înapoi. 
Peti- Kiler, nu fi bou că nu ai destulă energir. 
Eu- Dacă e să mor, nu regret nimic,dar dacă mai am un strope de enrgie și o șansă să îl aduc înapoi nu o ratez. CEASUL VIEȚI,LIMBA MORȚI ÎNTOARCE LA ORA 12,ÎNTOARCEREA SUFLETULUI ÎN CORP ! 
A rămas nemișcat , nici o bătaie de inimă, nimic. Am eșuat lamentabil 
Eu- Nu,nu,nu! Nu se poate termina așa ! 
Juno- Ce nu se poate termina așa ? 
A mers sau e doar mintea mea bolnavă care crde că a reușit ? Am mișcat ochii încet spre fața lui Juno. Asta nu e un vis ! 
Eu- Juno! 
M-am lăst la margine patului și l-am strâns brutal în brațe
Juno- Ce te apucă ? 
Eu- Ce mă apucă ? Îți zic eu ce mă apcă. ! Un anumit cretin a murit și m-a trecut în 30 de minute prin toate stările posibile și imposibile . De ce nu ai grijă ? 
Juno- Ia uite cine vorbește . 
Eu- Da , dar eu nu mor 
Juno*zâmbind*- Exact de asta am putul lupta până la moarte. Am știun că dacă mor o să fie cineva să mă aducă la loc și acel cineva ești tu. 
Apoi scoate din buzunar o carte pe care erau desenate șapte trefle. 
Juno- Și în plus am avut și un motiv bun să mor. 
L-am privit și la scurt timp am căzut pe spate epuizat și fără vreo putere. Am reușit, suntem ultimi originali. Nu a murit nimeni și niemeni nu va mai muri. Mersi mamă și tată, nu am de gănd să ajung pre devreme la voi și nici pe ei nu o să îi las să plece , o aveți pe Deaia vă ajugen, noi cinci încă avem de făcut multe . 

●Ca să stiți criminaliror, capitolul ăsta ma distru chiar și pe mine, de la plâns am ajuns la râs . Ne auzim data viitoare. Până atunci spor la ucis .