>>SONDAIME HOKAGE<<

Chapter 1

           ~NAȘTEREA PRIMULUI FIU~

Într-o lume în care războaiele preiau controlul asupra lumii ninja, Clanul Senju avea să aibă în acea perioadă un nou născut.
Într-o seară se aud țipete din casa lui Batsuma, un lider foarte bun și dur adeseori, care stătea lângă mama mea care stătea să mă nască ajutată de o femeie moașă.
La scurt timp nu se mai aude nimic și deodată se aude un zgomot ca și cum ar gângurii un copilaș, înseamnă că m-am născut.

Femeia: s-a născut e băiat! -Spune încântată-
Mama: serios? Slavă domnului, oare o fi sănătos?
Femeia: să vedem..
Mama: vreau să-l văd
Femeia: imediat scumpo

Începe ea să mă consulte, după care mă învelește într-o fașă și mă pune lângă mama care mă ia în brațe uitându-se la mine zâmbind.

Mama: ce frumos este
Femeia: este perfect sănătos, ești o norocoasă
Mama: seamănă fix cu soțul meu
Femeia: să fiți binecuvântați, o să ajungă un ninja extraordinar Într-o zi
Mama: așa o să fie
Batsuma: te-ai gândit la vreun nume pentru el?
Mama: da, îi voi spune Hashirama -Îmi zâmbește și mă leagănă ușor în brațe, eu începând să adorm- Nu-i așa că e frumos? E așa de mic și firav
Batsuma: da știu, așa eram și eu -Mă ia în brațe cu grijă de la mama- Îl voi face să fie exact ca mine, bebelușul ăsta va fii următorul lider după ce mor eu
Mama: sigur va fi unul bun^^
Batsuma: ca să fie lider trebuie să îndure, va fi trimis pe câmpul de luptă
Mama: dar dragule..e doar un copil
Batsuma: crezi că noi ninja suntem crescuți în puf? Va merge când îl trimit eu, fără obiecții clar?
Mama: dar dragule.. -Mamei îi era greu să accepte asta, nu voia să-și piardă primul ei copil, dar Șeful era Șef, nu se putea împotrivi-

În acea noapte târzie tata era plecat într-un război rămând doar mama acasă cu mine.
La un moment dat mama aude niște zgomote ciudate care vin de undeva din casă, merge ea prin casă cu mine în brațe să vadă de unde vin acele zgomote și de pe geam dau buzna niște ninja din Takigakure care ne răpesc atât pe ea cât și pe mine.
De frică și spaimă mama începe să țipe strigând după ajutor dar era în zadar nimeni nu o auzea și în scurt timp ăștia dispar făcându-se nevăzuți.

Tot în acea noapte cu tata care habar nu avea că nu eram acasă, continuă să se lupte în tăzboi cu un așa zis Clan feroce, numit Uchiha, care încă se ținea bine pe picioare ținând piept cu Clanul Senju. La un moment dat, tata ajunge față-n față cu conducătorul Uchiha, Tajima Uchiha, un lider devotat și dur care vrea cu orice preț să câștige acest război, începând să se lupte ambii cu tot ce era mai bun.

Batsuma: nu vei câștiga acest război
Tajima: s-o crezi tu
Batsuma: dacă tu crezi că, doar cu atâția ninja mă poți învinge, te înșeli
Tajima: mai vedem noi asta

La granița lui Takigaure, într-o casă părăsită, într-o pădure departe de sat și oameni, mama stă prinsă de un scaun legată de mâni picioare și gură se zbătea să scape ca să ajungă la mine dar nu putea. Eu eram pus pe o masă fix în fața ei plângând puțin ca un bebe ce eram când deodată apare din întuneric unul din acei ninja răpitori având în mână un kunai.

El: măi măi măi avem aici două capturi frumoase, o prea-frumoasă cu copilul ei

Mama încercând să-și dea drumul reușește să se elibereze doar la gură

Mama: dă-ne drumul de aici!
El: și dacă nu vreau -face pași spre masa unde eram eu-
Mama: să nu cumva să te atingi se el!
El: ce ai spus? Acesta va fi un conducător puternic într-o zi și nu permit, trebuie să moară -Mă ia în brațe și pune kunaiul la gâtul meu-
Mama: nu! Dă-i drumul! Lasă-l! -începe să țipe-
El: niciodată-Mă zgârie pe obrazul stâng cu Kunaiul-
Mama: stop! -începe să se zbată mai tare-
El: nu ești conștientă că el va devenii o legendă?
Mama: e copilul meu! Lasă-l!!

În timpul războiului tata aproape terminase cu Tajima, aproape omorându-l, îi trece sabia prin piept trecând pe partea cealaltă și îl dărâmă pe liderul Uchiha la pământ.
Odată cu el jos ceilalți se retrag de bunăvoie luându-l și pe Tajima cu ei, iar Batsuma fiind rănit de la război este ajutat de un ninja coechipier să se vindece în cel mai scurt timp și când credea că a câștigat primește un raport cum că soția și fiul au fost răpiți de către Takigakure și duși la graniță.
Auzind acestea, Batsuma ridicându-se, aleargă cât poate de repede spre casă însoțit de trei ninja și când ajunge intră în casă și rămâne devastat când observă soția și copilul lipsă.
Adună el oamenii potriviți pentru operațiune și pornesc spre granița lui Takigaure.

Între timp, la casa părăsită, acel om îmi făcea răni pe corp cu kunaiul iar mama fiind speriată și îngrijorată încerca din răsputeri să se elibereze de strânsoare dar în zadar.

Mama: dă-i drumul..este doar un copil!
El: un copil care va ajunge legendă să trăiască? Nici gând! -Mă taie la picior cu lama kunaiului- O mamă e făcută să nască un copil în chinuri
Mama: dacă nu-l lași vei regreta
El: și cine mă va opri frumoaso? Tu?
Mama: va veni după noi
Eu: până vine el copilul e ca și mort -înfige kunaiul în umărul meu-
Mama: nu!! -pe la spatele mamei un alt ninja răpitor îi pune sabia la gât și zice- Dacă vrei să nu moară prețiosul tău fiu mai bine ai tace
Mama: Hashirama!! -Țipă din nou- Nu!!

Cel cu sabia la gâtul mamei o zgârie pe obraz, iar cel care mă ține în brațe zice: nimic nu-i mai frumos decât durerea mamei atunci când fiul ei stă să moară

Mama: îl omori!
El: și? Ce dacă? Leag-o mai strâns

Zis și făcut, noul ninja venit o strânge mai tare de mâini picioare și o leagă din nou la gură

El: așa, unde eram? A da, vrei să-l omor sau mori tu?

Ea se uită la copilul ei din brațele lui și nezicând nimic îi dă lacrimile pe obraz

El: niciun răspuns? Bine -îndreaptă vârful kunaiului spre pieptul meu- odată înjunghiat moare

Mama se zbate din nou dar sabia pe la spate îi străpunge și ei umărul făcând-o să țipe

El: prețiosul ăsta trebuie să moară -încet încet apropie kunaiul de pieptul meu să mă înjunghie-

Mama săraca nu știa cum să reacționeze și țipă înăbușit ca și cum ar zice să-mi de-a drumul, când deodată apare tata spărgând tavanul fix deasupra acelui ninja ninja care era să mă ucidă și-i dă un capac de picior în față de zboară într-un perete.
Privirea mamei i-se luminează puțin când îl vede pe tata salvându-ne.

Batsuma: nimeni nu-mi rănește familia! -Începe el să-i doboare pe tipii ăștia într-o fracțiune de secundă omorându-i- Sunteți bine?

Mama: mhm

Batsuma se uită la mine și-mi vede rănile, apoi se uită la mama, vine la ea și o dezleagă văzând și rănile ei

Batsuma: hai acasă mai bine
Mama: dragule ce îngrijorată am fost..dacă pățea ceva el.. -Începe să plângă-
Batsuma: shh sunt aici gata nu plânge -O îmbrățișează-
Mama: credeam că va muri..
Batsuma: shh gata sunteți bine acum
Mama: mă bucur că ai venit -Îl îmbrățișează înapoi-
Batsuma: sunt liderul, trebuie să vă protejez
Mama: mă bucur că nu a pățit nimic fiul nostru, sunt ușurată -Se liniștește din plâns-
Batsuma: dragă, hai acasă

Liderul Senju însoțit de cei trei, ne ia pe mine și mama scoțându-ne din acea casă părăsită începând să mergem spre casă înapoi ajungând abia la răsărit acolo unde suntem vindecați.
Spre dimineață c-am pe la ora 06:00, mama mă ținea în brațe legănându-mă ușor și fredonând un cântecel.
Tata care intră în cameră mă vede dormind în brațele mamei, se apropie de mama, o sărută pe frunte și zice: ce copil frumos avem, este perfect
Mama: va fii un ninja de elită într-o zi exact ca tine
Batsuma: am să vă protejez mereu iubirile mele
Mama: aww dragule, te iubesc
Batsuma: și eu vă iubesc mult

~SFÂRȘIT~