CAP 3 - Ești o aducătoare de belele

Start from the beginning
                                    

N-am auzit portiera închizandu-se sau cand m-am trezit cu Spencer lângă mine.I-am facut semn sa o ia în față si am mers pe urmele lui.

Am tras de gard,cu nervii,dorindu-mi sa am suficent loc ca să trec pe jos și nu pe sus.

Lăcatul era intact,ceea ce înseamnă ca cu toți au sărit gardul.L-am văzut pe Spencer cocoțat pe gard,iar în doar câteva secunde picioarele lui au aterizat pe pâmant.Mi-a zâmbit de pe partea cealalta parte a gardului.

Mi-am băgat degetele și vârfurile tenesilor printre cercuri si am început sa ma cațăr.Am sărit si eu si mi-am verificat hainele în cazul în care s-ar fi agățat în vreo sârmă si s-ar fi rupt.

Ne-am croit drum prin alt întuneric pâna am ajuns la o usa din metal,care avea deasupra ei un neon verde.
Am tras de ea și am intrat.

Îi simteam respirația lui Spencer în ceafa mea.Pereți erau acoperiți în întregime de grafitii.

Arăta ca un loc abandonat.O clădire veche,cu multe etaje,cu la fel de multe scări de urcat.Nu cred ca urcasem atâtea scări în viața mea.

Am înjurat printre dinți și am început  să urc.Un etaj,două,trei,șase.Mi se pusese un junchi în oase si a trebuit să ma opresc de câteva ori ca să îmi revin.

Am auzit muzica răsunând abia când am ajuns la ultimele trepte.Spencer a mers în fața mea și a deschis ușa pentru amândoi.

Muzica era asurzitoare,adolescenți erau amețiti,iar regele petrecerilor ilegale era cocoțat pe un scaun,cu un pahar de bere într-o mână,ridicat deasupra capului,țipând de fericire,de parca tocmai trăsese ceva pe nas.

Cu coada ochiului am vazut un tip care ia întins un pliculet alb,cu ceea ce păreau a fi niște pastile roz,unei tipe.Aceasta la șterpelit din mână lui și ia întins banii.

Mi-am scuturat capul,blestemându-mi zilele și pe idiotul care mă forțase sa vin aici.Daca îmi dau drumul la gură,mama nu îl va mai lasa niciodată pe Spencer sa se mai aproapie de mine.

Nici eu nu eram vreo ușă de biserică,dar aveam ceva personal cu oamenii de genul.Daca ei vor sa își termine viața,nu vad de ce ar vrea să îi bage si pe alții în rahatul lor.

Mi-am scos telefonul și am făcut câteva poze.Prinsesem perfect momentul.

-Ce ai de gând? mă întreabă Spencer.

Nu i-am răspuns,ci doar m-am îndreptat glonț spre cei doi,toată un pachet de nervii.Oricum așteptam să îi vărs pe cineva.

Am ajuns în dreptul lor și m-am așezat în fața tipei.

-Dacă vrei ca poza asta să nu ajunga la poliție,îi dai banii înapoi și o ștergi de aici chiar în secunda asta,îi spun.

M-am rotit,am smuls pliculetul din mână tipei și i l-am întins,așteptând banii.

A înghițit în sec,uitandu-se când la poza de pe telefonul meu,când la mine.A scos banii din buzunarul blugilor si mi ia întins.Am făcut rapid schimbul si i-am facut semn tipei sa plece.

-Jackson,scumpo,hai sa vorbim! îmi zice el,vrând să pară încrezător,dar vocea care îi tremura îl dădea de gol.

Muzica sa oprit,iar toți și-au îndreptat privirile către noi de parca asistatau la un întreg spectacol.

N-am apucat sa îi spun ceva,că în secundă următoare cineva îmi taie calea și se așează între mine și Otto.

-Când am zis eu că dilări au voie sa vina la petrecerea asta? îl întreabă tipul,înclestându-si pumnii.

Spune-mi cum să te distrug Where stories live. Discover now