Tattooed heart | Jariana FF

Prolog .❤

"Bună.. Justin.

Mai știi cine sunt ? Mai știi cu cine vorbești ?

De fapt,nici nu-mi vorbești.Nu-mi răspunzi de ceva timp.
Parcă aș fi intrat în pământ și ai uitat de mine.De ce ?
De ce ai ales să faci asta ? 
Mă ignori.Mă doare.Încă mă doare.
Încă nu am uitat de noi.
Nici nu am cum s-o fac.Nu pot fi
ca tine și să las totul deoparte.Mi-e greu.
Mi-e greu fără tine,fără noi,fără tot ceea ce am însemnat noi.
Nu a fost mare brânză pentru tine.Nu am contat așa mult în viața ta.Dar tu..
Tu ai schimbat persoana mea.
Tu mi-ai schimbat viața.
Ai intrat în universul meu și ușor-ușor,fără să-mi dau seama,l-ai distrus.
M-ai distrus pe mine încetișor.
M-ai făcut să cred în minciunile tale.M-ai folosit.
M-ai aruncat la gunoi,am fost ca o cârpă.
Am fost un pretext,Justin.
Pentru tine am fost doar o jucărie pe care ai manevrat-o așa cum ai vrut.
Dar tu pentru mine...
Oh Justin..
Habar nu ai ce ai însemnat tu pentru mine.Nici nu știi cât țin la tine încă.
Mă rog mereu să aflu motivul pentru care te-am lăsat să-mi intri pe sub piele și să mă prefaci în scrum și praf,cu propria mea voință.
Pentru tine a fost ușor?
Să te folosești de mine în scopurile tale murdare,să mă minți în halul ăla,să mă faci de rușine în fața prietenilor tăi,spunându-le că eu sunt biletul tău spre glorie..
Ce glorie? Ce voiai să obții prin mine și eu am ruinat cu plecarea mea?
Nu contează.
Am irosit prea mult timp din viață cu tine.Crezând vorbele tale.Tremurând de emoție de fiecare dată când aveam să te văd din nou.
Iubindu-te.
Mi-e rușine de mine că am fost așa naivă.N-ar fi trebuit să cred într-un zâmbet drăguț și doi ochi superbi,ciocolatii,în spatele cărora n--aș fi crezut vreodată că se poate afla persoana care ești de fapt.
M-ai mințit.
Niciodată nu am să te iert pentru asta.
Te-am lăsat să mă minți,te-am lăsat să mă folosești,chiar și în cele mai josnice moduri,te-am lăsat să-mi frângi inima,să o rupi bucățele.
Nu a fost de ajuns.
Nici nu știi cum doare.
Mă doare pieptul cu fiecare respirație pe care o iau cu gândul la tine,simt un gol în stomac,iar controlul asupra corpului e scăzut,zero.
Încă sunt vulnerabilă și
Oricât aș urî să o spun: mi-e dor de tine.."

Pun pixul jos și citesc rândurile pe care tocmai le-am scris.Simt cum lacrimi mi se formează în ochi,dar clipesc des și repede,făcându-le să dispară.
Trec cu degetele fragile peste rânduri în timp ce le citesc și îmi observ pentru prima dată în o lungă perioadă de timp,tatuajul cu conturul unei inimioare,pe degetul mare al mâinii stângi.
Iau pixul în mână și încep să scriu din nou:

"Încă ceva.Doar ca o informație.
Mai știi când îți povesteam cât de mult îmi doresc un tatuaj? Ei bine,am unul.
Nu sunt o fricoasă așa cum crezi.
De fapt..
Chiar am vrut să te am cu mine mereu.
Mi-am tatuat o inimioară,însă nu am umplut-o cu culoare.În acest moment,inima îmi este pustie.În recuperare.
Când voi găsi persoana care să știe adevărata mea valoare,să nu mă creadă un gunoi,abia atunci o voi colora.În cel mai aprins roșu,semnificând iubiria mea pentru acea persoana,respectul și recunoștința.
Faptul că eu am renăscut.Voi fi o alta.
Tu vei fi uitat,dar încă alături de mine.
Nu fizic,nu psihic,dar în mintea mea,voi ști mereu că vei fi acolo.Același Justin care mi-a frânt inima în bucățele,m-a dat deoparte din ipocrizie și ..

Lasă..Voi fi bine.Voi fi o alta.

O nouă viață,o nouă eu.

   Cu sinceritate,
                      Katherine"