- Poți să pleci, oricum nimeni nu te vrea aici, ești o Karen. Acestea au fost primele cuvinte ale băieților de la mine din clasă. Am fugit în baie apoi am început să plâng. Colegii mei se uitau la mine și ziceau:
- Ce ai mă de plângi? M-am gândit că sunt sadici și astă chiar era adevărul.
Cum am ajuns la mașină le-am povestit părinților mei ce mi s-a întâmplat. Mama a zis că o să vorbească cu părinții băieților dar nu a ajutat cu nimic pentru că mi-au zis că trebuie să ple în fiecare dimineață timp de 2 luni.
Mama și tata s-au dus la profesor să îi zică despre ce îmi zic băieți în fiecare zi. Profesorul nu prea deranjat de situație s-a dus să vorbească cu băieții.......
- Domn profesor este vina noastră că ea nu înțelege de glumă? Tot a fost o glumă. Noi nu am aveam tupeul să îi zice așa ceva unei colege.... Aceasta a fost scuza lor....:(