ARANJAMENTUL

CAPITOLUL 2

A doua zi dis-de-dimineață, Victoria alerga ca o bezmetică de-a lungul culoarelor aeroportului El Prat de Llobregat. Din cauza faptului că se distrase prea mult cu o seară în urmă, la îndemnul prietenelor sale, bruneta uitase să-și seteze alarma pentru a doua zi. Noroc cu Maria, colega ei de apartament. Nu doar că o trezise în ultimul moment, dar se oferise chiar și să o conducă la aeroport, până și șoferul de taxi se săturase să o aștepte.

Până la urmă, Spania se dovedise a fi chiar o experiență de neuitat. Nu doar că reușise să învețe puțin din limba lor și vizitase toate locurile frumoase din primprejur, dar se alesese și cu una sau două prietene bune. De ele avea să-i fie cel mai dor.

— Domnișoară, aveți noroc, în cinci minute porțile se vor închide.

Abia acum putea răsufla ușurată. Biletul de avion îi fusese cumpărat de tatăl ei. Abia aștepta să se vadă deasupra norilor. Tot ceea ce își dorea era să ajungă acasă și să se arunce în brațele lui. De când mama ei murise, Luke nu mai era la fel de afectuos cu ea, așa cum a fost odată. Iar de când Grace și Patricia intrase în casa și viața lor, Victoria devenise invizibilă pentru acesta. În afară că-i plătise studiile pe durata celor ani petrecuți în Europa, bărbatul nu se deranjase să se intereseze prea mult de viața ei.

După nici cincisprezece minute, Victoria se afla deja în scaunul ei, cu căștile pe urechi și o carte în brațe. Drumul până în Oakland, California avea să fie unul lung, nu-i rămânea nimic altceva de făcut decât să citească sau să doarmă.

De cealaltă parte a lumii însă, destinul îi pregătea altceva.

***

— Ai trimis pe cineva după ea? Întrebă șocată Patricia.

— Nu fi absurdă, comentă Grace din fotoliul ei. Puțin îmi pasă de soarta ei. Din păcate, Luke s-a ocupat de tot. La urma urmei, e fiică-sa. Nu puteam interveni. Nu vreau să mă pun rău cu el. Și nici tu nu ar trebui, îi reaminti femeia fiicei sale mai mari.

Grace și Patricia nu aveau un trecut tocmai roz. Tot ceea ce aveau, i se datora lui Luke. Studiile Patriciei au fost achitate tot de către el. Spre deosebire de tatăl ei natural, care nu s-a deranjat să o caute nici măcar o dată, Luke îi oferise tot, în egală măsură cu Victoria.

— Crezi că vom reuși să-i dăm de cap?

Patricia era mai mult decât impacientată. O cunoștea prea bine pe Victoria. Știa că e moale, dar la fel era și încăpățânată. Dacă planul ei dădea greș, risca să fie pârâtă și lui Luke, iar asta i-ar fi cauzat probleme mari.

— Mai mult decât pentru sine, mironosița aia ar face orice pentru tatăl ei. Să-l știe în pragul falimentului, ar trebui să o miște puțin. Mai important, când ajunge și fiul lui King?

Grace se ridică nervoasă din fotoliu și începu să facă ture în jurul canapelei din living. Chiar dacă nu o recunoștea cu voce tare, revenirea Victoriei o puse puțin pe jar.

— Dacă nu mă înșel, zâmbi fiica ei antrenată, chiar în această noapte.

— Perfect. Nu mai pierde timpul. Scrie-i lui David și roagă-l să se vadă cu Victoria chiar mâine seară. Alege un restaurant elegant. Nu vrem să fie dezamăgit.

Chiar în timpul în care Patricia se chinuia să scrie ceva siropos și care să-l miște pe bărbat, se auzi soneria de la intrare.

— Doamne, dă-mi putere, mormăi Grace îmbufnată și așteptă ca menajera să-i deschidă ușa fiicei rătăcitoare.

Îi făcu semn și Patriciei să se ridice și luase cu asalt amândouă holul vilei.

— Bine ați revenit, domnișoară Quinn.