Cherry Lips

Doi

— Ce aere de minorosiță ai , cum de tu și Bew nu vă faceți unghiile împreună ?

Îl i-au eu peste picior iar el își dă ochii peste cap .

— Amuzant... foarte amuzant !

— Hai nu pune botul ! ...

Zic eu cu un surâs .

— ...promit că dimineață , sărbătorim victoria de azi cu niște bere și o pizza !

Will pare mai îngăduitor acum .

— În regulă , de ce nu . Dar mai întâi, facem o oprire mică și la Bew , trebuie să discut ceva cu ea !

Mă încrunt puțin .

— Ce anume ?

— Ceva de cuplu !

Ei da...ce să mai vorbim.  Cuplu . În toți anii ăștia de când Will și Bewely sunt împreună, discută tot timpul subiecte deschise , și le pasă că îi aude cineva .

Locuiesc cu Will , și credeți-mă , când Bewely mai vine la noi , adică la el peste noapte , aud suficiente din împărtășirea dragostei lor doar prin simple suspinuri.  Bewely țipă ca o disperată .

— Serios ?...

Întreb eu ridicând o sprânceană.

— ...nu cumva o să îi zici să o țină pe prietena ei la distanță de mine !

— Nu , dar ce bine că mi-ai reamintit !

Zice el mai în glumă.

Pornesc mașina fără să-i răspund .

— Și zici că Bridget e psiholog ?

— În devenire ...abia ce a absolvit !

— Deci nu-i minoră ? Ce bine !

Will îmi dă una în braț .

— Las-o în pace Tristan , tot ce-i mai lipsește acum pe cap e un bărbat ce crede că sexul se aplică ca orice răspuns !

Foarte amuzant . Nu înțelegeam de ce majoritatea credeau că fac sex ca să scap de întrebări sau răspunsuri ...eu doar trăiam viața , mă bucuram de femei , era greșit ? Nu , nu era.

Pufnesc .

— N-am zis că vreau să mă culc cu ea !

— Bine, așa și să rămână , acum fă la dreapta !

Fac la dreapta și văd un bloc cu patru etaje . Opresc într-o parcare aproape goală .

— Revin !

— Mhm !

Mormăi eu și bat barabana pe volan . Și brusc îmi vine în cap :

— Bridget , e cu Bewely ?

Will dă să deschidă gura, dar o închide înapoi . Bănuiesc că era un , da, da este .

— Nu locuiește cu ea !

— Bine , atunci vin și eu cu tine !

— Stai în mașină Tristan , n-am chef de alte tâmpenii de ale tale !

Mormăie Will pe un ton obosit  și trântește portiera .

Îmi dau ochii peste cap și îi arăt degetul din urma lui .

Pufnesc și mormăi sub nas :

— Auzi la el , tâmpenii , ia să văd dacă mai ajunge acasă acum !