The curse of love

Capitolul 1

În prezent...

— Să nu uitați să învățați pentru ora următoare și să terminați proiectele în maxim două săptămâni! domnul Spencer, profesorul nostru de istorie ne reamintește în timp ce soneria prevestește pauza, părăsind sala.

Îmi strâng caietul și cartea așezate pe masă grăbită, îndesându-le în ghiozdan și dorindu-mi să ajung cât mai repede posibil la următoarea oră. Făcându-mi loc printre elevii care ies din sala de curs în șir indian, mă îndrept către vestiar.

— Cât de norocoasă ești să îl ai ca partener pe Hugh pentru proiectul de la istorie, Lucy oftează visătoare atunci când aproape ajung la vestiar.

— Norocoasă? Fii serioasă! Hugh este un băiat mult prea inteligent pentru a-l atrage o fată ca mine, am pufnit neîncrezătoare în timp ce îmi scot cărțile pe care le dețin în geantă și le schimb cu cele din vestiarul meu.

— Mi-aș dori să fiu în locul tău, Lucy a oftat visătoare.

Lucy, prietena mea, era îndrăgostită de Hugh încă din primul an de liceu și știam motivele pentru care și-ar fi dorit să fie în preajma lui prin intermediul proiectului.

— Atunci, hai să facem schimb de parteneri! am dat din umeri indiferentă.

— Nu putem face asta. Profesorul a spus citez: Nu aveți voie să vă schimbați partenerii! l-a imitat pe profesorul de istorie melodramatic.

Am chicotit în timp ce soneria anunța sfârșitul pauzei.

— Termin-o cu poveștile, Lucy și hai să mergem la oră! i-a rostit cu brațele încrucișate. Ne mai vedem, Courtney! în urma unei îmbrățișari călduroase au plecat din raza mea vizuală.

Lucy și Keiran nu erau colegii mei de clasă, dar aveam cursul de istorie în comun și, deși mi-a fost greu să mă acomodez cu situația, s-au dovedit niște prieteni de nădejde.

Imediat după ce mi-am închis vestiarul, în fața ochilor mei a apărut silueta lui Hugh, provocându-mă să fac doi pași mai în spate din cauza sperieturii trase.

— Doamne, m-ai speriat! i-am replicat, încercând să-mi potolesc bătăile accelerate ale inimii.

—Preferi Man's Search for Meaning sau Big Magic de Elizabeth Gilbert? mi se adresează, îndreptându-și privirea spre mine.

— Poftim? mi-am unit sprâncenele confuză.

Era pentru prima oară când crush-ul prietenei mele interacționa cu mine și deja simțeam că era un partener mult prea inteligent pentru mine.

— Pari genul de persoană sensibilă, dar în același timp puternică și capabilă să treacă peste orice obstacol, îmi explică lăsându-mă cu gura căscată.

— Nu am auzit de acele cărți niciodată, am murmurat aproape insesizabil, dar Hugh a aprobat încet din cap privindu-mă cu o oarecare curiozitate.

Pentru prima oară mi-am permis să-l analizez: avea ochii de culoarea chihlimbarului cu o ușoară tentă de verde, ceea ce îl făcea să arate unic dintr-un anumit punct de vedere, trăsături are feței fine și maxilarul ușor pătrățos, dar bine definit. Purta o cămașă albastră în carouri și o pereche de pantaloni de aceeași culoare, iar părul îi era lăsat pe frunte, făcând orice fată să se topească la vederea chipului său frumos.

Aproape toate fetele, mă gândeam.

M-am deplasat din fața vestiarului, cu gândul de a ajunge mai repede în sala de clasă, dar spre surprinderea mea el se ținea după mine.