De ce e viața atât de grea,
De ești, dar te simți mort în ea?
Viața e mereu așa
Te lasă să te prăbușești în ea
Și te îneacă de-a pururea
''Viața e frumoasă, trebuie să te bucuri de ea''
Totuși s-a întrebat cineva
''Dacă viața e așa frumoasă, de ce nu m-am bucurat până acum de ea?''
N-am nevoie de o viață care se simte așa
Mereu stând în frică și făcându-mi gânduri rele
Simțind numai durere
Stau mereu ca pe ace
Parcă merg pe o punte
Și nu ajung niciunde
Nu vreau ceva ce nu doresc,
Dar nu pot să dezamăgesc
Viața e plină de așteptări nenumărate
Aruncate către tine de cei iubiți ca niște pietre în spate
Nu știu în ce direcție să o iau,
Ce să fac acum,
Când nu pot s-o apuc pe nici un drum?
Dacă viața mi s-a dorit,
Astfel spunând că am valoare
De ce e rea cu mine și vrea să mă doboare?
Cred că cel mai bine ar fi,
Și pentru mine și pentru ea,
Și pentru toată lumea,
Dacă m-aș împărți jumi-juma
Viața nu m-ar mai rănii,
Dar nici moartă nu aș fi
Poate coma indusă ar fi soluția
Cu asta aș mulțumi pe toți, inclusiv viața
Câștig pentru fiecare și toată lumea.
YOU ARE READING
Dorința Morții
PoetryAceastă poveste reflectă gândurile negre pe care le-am avut fiecare dintre noi măcar o dată de lungul vieții noastre. Acele gânduri rele care te chinuie și nu te lasă să dormi noaptea, făcându-te să te devalorizezi singur mai mult decât ai fost deva...