Cruzimea

Cap.5

Corpul său fierbite e acum peste mine,deja simțeam cum mi se urca sângele in obraji.
Simplu fapt ca pielea lui palida cu nuanțe de brun este la vedere,ma face sa roșesc.
Kyree imi intinse mana,strecurandu-și degetele printre ale mele.Mâinile noastre acum sunt impletite,au devenit ceva viu,vârfurile degetelor mele potrivindu-se perfect in adânciturile articulațiilor lui ,ca si cun fuseseră create in acest scop.
Fața lui se apropiasera de a mea,nu puteam riposta. Buzele sale se apropiau din ce in ce mai mult.
Cand era gata sa ma sarute,sa ridicat brusc. Nu intelegeam,rămasesem blocata.
-Te-am speriat pisicuțo? Si iși lasa o urma de zâmbet.
Daca aveam o oglinda,puteam sa jur ca avem fața roșie ca un rac abia scos din apa.
-Stai linistita,tie nu-ți fac nimic inca,și imi facuse din ochii.
M-am ridicat ca un fulger din pat si am iesit in fuga din camera. Pâna la camera mea nu m am oprit.
Abia cand am ajuns in camera mea mintea mea era lucida.
Ma pusesem in pat si strângeam in brate ursuletul,ochii imi lacrimau.

Kyree

N am vrut s-o sperii,dar sper sa iși aduca căndva aminte de mine.
Insa acum nu stiu daca o sa ma placa,nu trebuia so necajesc. Dar mi-a placut,mai ales fața ei de răcușor rosu . Chiar as vrea sa stiu ce iși imagina in momentul acela.
Cu toate acestea merg spre camera ei.
Bocanesc la ușa.
-Scuze,Verena.. n am vrut sa te sperii..
Aceasta imi deschide ușa.
Era toata plânsă,ochii ei erau roșii,iar in brate tine strâns ursuletul,parul sau roșcat era acum dezordonat
Intru in camera,iar dânsa se urca in pat si incepe sa planga din nou.
-Nu plange...îi spun eu cu un ton firav.
Aceasta nu ma asculta,ma pun langa dânsa in pat si o iau in brate.
-Scuze n am vrut sa te sperii....si îi dau parul dupa ureche.
Aceasta iși pune capul pe pieptul meu,și adoarme..

Scuze ca e asa scurt dar nu am avut timp:(
Sper sa va placa si imi cer scuze ca am intarziat cu capitolul<3

Coperta de la diamondstories12 daca vreti puteti sa aruncați un ochii peste pagina ei.