Căsătorie și război

♤capitolul 18♤

-Cu ce pot sa te ajut?

Ma întreba această,lăsându-se confortabil pe spate.Are o mare satisfactie venind la el pentru ajutor.
Poate sa stea linistit,o sa ma vada aici pentru ultima.

-Vreau să o găsești pe Evelyn Miles.

-Nu e frumos atunci când cineva iti fura ce este al tau,nu-i asa?

-Ma ajuți sau nu?

-Desigur! Ce nu fac eu pentru fiul unui vechi prieten.Dar stii ca o sa te coste ceva.

Normal ca o sa ma coste.O sa îmi vrea sufletul ca sa îl puna într-un borcan si sa se uite la el drept trofeu.

-Nu conteaza cat.Vreau doar sa o găsești,domnule.Va rog!

Nu pot să cred că am spus asta.Omul asta scoate ce-i mai rau din mine.Sper ca într-o zi cineva sa îți vina de hac.
Iar acel cineva sa fiu eu.

-Bine,atunci.O favoare pentru tine.O sa ți-o aduc în cateva ore.

Asta daca nu cumva ajung eu primul la ea.

-Multumesc,domnule.

Spun cu un zâmbet fals pe fața.

Daca nu as fi avut nevoie de ajutor,nu as fi venit niciodată aici a doua oară.Daca nu era Clary,nu as mai fi ajuns aici,în primul rând,făcând asta.
De ce dracului nu vrei sa ma lasi odată în pace?

Maroni se ridică de la masa si iese pe usa câteva clipe mai tarziu, aruncându-mi o ultima privire.
Imi las capul pe spătarul scaunului si imi închid ochii pret de cateva secunde.Oftez lung si ma uit la ceas.

Trebuie să o tai spre hotel.Nu pot să cred că voi spune asta,dar ma bazez pe idioți aia să le găsească înaintea nemernicul de Maroni.
Speranta moare ultima,la urma urmei.
    
                               ****

Câteva minute mai târziu,m-am trezit în fața hotelului si nici macar nu am putut să intru.Parca ceva ma trage inapoi.Pe de o parte e Wolfe,iar pe cealaltă Evelyn.

Incep sa lovesc volanul mașinii de nervi,în speranța ca o sa ma calmez, dar mi-am dat seama ca oricât de mult l-aș lovi,nu o sa imi rezolve problemele.Dar Wolfe poate sa îmi rezolve macar una dintre ele.

Astept din clipa clipă să sune telefonul asta nenorocit odată și să îmi spună macar o veste.Fie ea rea sau buna.Dar stiam ca nu o sa îl primesc atât de devreme de la niciunul dintre ei.

Poate ca toate astea mi se trage din cauza faptului că nu am vrut să o las balta.Cat de important sa fi fost Wolfe încât sa ma faca sa ma confrunt cu toate asta doar pentru el?

Cu sau fara el,viata mea era perfecta asa cum era.Si înainte aveam destule probleme.Si asta înainte să apară și Clary în peisaj.Aveam 100 de probleme si,dintr-o data,au ajuns la 1000.

Poate ca nu merită totusi deranjul.Dar nu strica nici sa aflu ce as putea sa obtin de la el,pentru ca nu lucrez pentru el,ci cu el.Eu nu lucrez cu nimeni si pentru nimeni.Mi-am invatat deja lecția.

Oftez lung si ma dau jos din mașină.Îmi aranjez cravata si intru pe ușile hotelului.Fac câțiva pași pe holul enorm,îndreptându-ma spre mese.

Nu trece mult timp si îl zăresc pe Wolfe stând la una dintre mese,sorbind dintr-un pahar de vin de parca ar avea din nou 20 de ani.

Imediat ce pașii mei sau auzit pe gresia lucioasă,Wolfe și-a îndreptat privirea spre mine si mi-a zâmbit scurt.E un început bun,presupun.

M-am așezat pe celălalt scaun de langa el si m-am făcut comod.