Pune-ți o dorință.

Capitolul 6

Razele soarelui intra prin prin fereastra camerei mele, trezind la viața întunericul din ea. Una dintre ele îmi mângâie jucăuș chipul primind un mârâit de la mine. Nu e vina mea ca nu ma lasă sa dorm. Ma întorc pe partea cealaltă sperând sa pot adormi la loc, dar se pare ca universul nu tine cu mine. Soneria telefonului se aude de pe undeva de pe jos semn ca am primit un mesaj. Nu ii acord importanță. Ma ridic leneș din pat, frecându-mi ochii pentru a vedea mai clar și merg spre dulap. Sunt in căutarea unor haine confortabile pentru ca azi am in plan sa duc un maraton de filme și seriale. Îmi aleg o pereche de pantaloni scurți negri cu o bluza mult prea larga de mine, de culoare albă.

Îmi masez gentil scalpul cu șampon, urmând apoi sa îmi mângâi corpul cu spuma gelului de dus. Ies greoi din baie îmbracă cu hainele alese acum câteva minute. Ma arunc in pat căutând-mi telefonul pentru a raspunde mesajului dat de Tamara. Ma anunta ca va veni la mine azi, sper sa fie incantata de ideea de a petrece restul din zi urmărind seriale.

***

-Serios, chiar o sa facem asta toată ziua?

-Chiar ai de gând sa te plângi la fiecare 5 minute? Îmi dau ochii peste cap privind in continuare evoluția iubirii dintre Jack și Rose. Titanicul, martorul dragostei, i-a adus împreună, dar i-a și separat, luând cu el in apele adânci ale Atlanticului povestea celor doi. A fost una scurta, dar intensă.

-Scuze, Iza. Dar chiar m-am plictisit. E al 3 lea film consecutiv. Hai sa facem și altceva. Ma privește rugător și având acea speranta in ochi care ma face sa fiu de acord cu ea mereu.

O aprob cu o mișcare a capului expirând zgomotos. Știu ca nu ma pot pune cu ea, are o putere de convingere mult prea mare ca sa o pot înfrunta.

Ne-am pregătit și am luat-o la pas spre mall. M-a alergat prin toate magazinele, provocându-mi dureri infernale de picioare. Iar acum ma pune sa ii car o parte din bagaje, ea având prea multe. După ce ca mi-a rănit picioarele, încearcă sa treacă la mâini. Am plecat de câte minute din mall și trecem pe lângă localul frecventat de atâția ani.

-Hai sa mergem sa mâncam ceva. Îmi e o foame de lup. O privesc rugător castigand un oftat învins de la ea.

Traversam strada mergând spre locul mult așteptat. In fata noastră apare Javier cu iubita lui.

-Hei, J. Ce faci? Îl întreb pe băiatul ce radia de fericire.

-Am fost cu ai noștri pana acum. Ei au rămas înăuntru, sa știi. Voi ce faceți?

-Am fost pana la mall. Ridic mâinile pentru a vedea multitudinea de pungi așezate in ambele mâini. Rade drăgălaș și amuzându-se pe seama mea, își imbratiseaza iubita. Îmi place sa îl văd așa fericit.

-Eu sunt Iza, vorbesc cu fata de lângă el. Iar ea, arat cu degetul spre blonda de lângă mine, e Tamara. Zâmbesc sincer oferindu-i totodata, prietenia noastră.

-Eu sunt Lara. Ne zâmbește și ea timid. Fata asta deja mi-a câștigat inima.

-Fetelor, ne scuzati dar avem putina treaba. Afirma Javier luând-o pe Lara de mana.

-Da, asa e. Mi-a făcut plăcere sa va cunosc, fetelor. Ne mai vedem. Ii răspundem tipei cu un zâmbet și ne continuam drumul. Abia aștept sa mănânc.

Stam așezate la masa cu câte cu Hamburger și cartofi prăjiți in fata, însoțite de câte o cola și multă gheata. In dreapta noastră, la masa unde ne așezam cu totii de obicei, sunt Lucas și Matteo. Prietena mea se uita in direcția lor de mai bine de 10 minute. O văd pusă pe gânduri, poate puțin tristă. Ea e mereu cu zâmbetul pe buze împrăștiind in jurul ei numai fericire și unicorni.