Elliot

Capitolul 6

Mă uit pe geam rapid și observ că pare a fi o zi frumoasa, așa că decid pe ultima sută de metri să mă duc la cursuri. Nu prea o fac des din simplu motiv că facultatea mă plictisește teribil, dar obișnuiesc să merg regulat la antrenamente pentru meciurile pe care le avem din când în când.

Majorete, libertate, alea, alea.

Îmi iau pachetul de țigări de pe noptieră, bricheta și un rucsac în care mi-am îndesat câteva chestii de care o să am nevoie și ies din cameră, mergând pe jos până încep să zăresc clădirea facultății. În curte sunt ca de obicei o mie și o sută de cupluri care ma amuză, dar mă și dezgustă în același timp, multe persoane pe care nu le cunosc și câțiva dintre prietenii mei.

Când vine vorba de relații, pot să spun că nu le văd rostul. De ce să te implici emoțional și să te distrugi pe dinăuntru, când poți să faci aceleași chestii fără să suferi pe urmă. Corect?

"Hai că nu credeam că o să mai apuc ziua în care o să îl vad pe Kane că vine la cursuri" spune Ivan, ducându-și mâna la gură ironic.

"Era mai bine dacă nu o apucai" răspund la fel de ironic.

"La fel de binedispus ca întotdeauna, îmi place" adaugă Kayden amuzat.

"Doar mă știi" zic simplu și îmi aprind o țigară, sprijinindu-mă de un perete și analizând persoanele care se grăbesc sa ajungă la clase.

Asta până când o văd și toata atenția mi se îndreaptă spre ea. Merge liniștită împreună cu prietena ei și cu tipul ala cu care stă mereu.

Și mai zice că nu sunt împreună, gândesc și îmi dau ochii peste cap.

De fapt nici nu îmi pasă, poate sa zică ce vrea din partea mea. Pare la fel de fericită ca de obicei și nu pot sa nu mă întreb cum reușește să facă asta în timp ce alții, adică eu, se chinuie sa își găsească cheful necesar de a exista.

E o enigmă pentru mine.

Aș vrea să îmi aduc aminte numele ei pe care l-am mai auzit din întâmplare, dar oricât mi-aș dori îmi este imposibil să o fac. O văd pe Lilith, cu care obișnuiesc să îmi mai alung stările de plictiseală, cum se îndreaptă spre ea și o trage într-o îmbrățișare, gest ce pare că o surprinde și pe ea chiar dacă ii răspunde, dar și pe mine.

Poate ar trebui să dau mai des pe aici, pierd cam multe. După ce schimbă câteva vorbe, o văd pe Lilith cum se îndreaptă spre mine zâmbind, gest pe care nu pot să spun că îl detest. E drăguță când zâmbește, dar nu e de mine, clar.

După ce îmi termin țigara, o prind de talie și ne îndreptăm împreună spre sala de curs plina de studenți. Presimt că o să fie o ora lungă ca naiba.

Sau nu. Asta pentru că am zărit-o pe ea, stând ca de obicei lângă prietenul ei ce o ține în brate strâns.

Pff, parcă nu erau împreună.

Parcă ai zis că nu îți pasă, Elliot.

Corect, nu îmi pasă.

Nu țin minte să o mai fi văzut la cursuri până acum, chiar dacă acesta este deja al treilea an de facultate. Sau poate doar nu i-am acordat destulă atenție și asta pentru că nu sunt genul care să observe fiecare persoană și fiecare detaliu, prefer să observ imaginea per ansamblu.

Ma așez pe rândul de lângă ei, puțin mai sus, având vedere perfectă la tot ce înseamnă ea. Îmi iau timp toată ora să îi observ atent trăsăturile bine definite, dar delicate în același timp și chiar mă întreb ce ascunde sub masca ei plină de fericire.

E imposibil ca cineva să fie așa în mod natural.

Sau poate sunt eu prea mort pe interior încât refuz să cred că exista și altceva în afara de nefericire. Oricum ar fi și orice ar zice lumea, asta mă face pe mine cine sunt și nu am de gând să mă schimb.

"Elliot Kane, bine ați revenit printre cei vii, începeam să cred că trupul dvs. va fi următorul pe care îl vom analiza la o posibilă viitoare oră de criminalistică" spune proful, iar toată atenția se îndreaptă asupra mea.

Chiar și a ei. Pare surprinsă să mă vadă deci probabil nu mi-a observat prezența până acum, deși ochii ei parcă îmi spun altceva.

"Vă rog să fiți totuși atent la oră, încerc să vă dau detalii importante, domnule Kane" spune el și eu mă rezum la a da din cap nepăsător.

Privirea ei încă este pe mine, iar când încerc să mă uit la ea își întoarce repede capul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Aah, puțin timidă.

Înțeleg.

Rânjesc in sinea mea când îmi dau seama că încă am același efect asupra tuturor, dar și asupra ei.

Și ăsta e abia începutul.

***
Capitol din perspectiva lui Elliot.
Multumesc pentru ca citiți :)