Extratereștrii și druidul spațial

Capitolul 3

În drum spre școală , cu umbrela deasupra capului, am surprins un grup de oamenii, unii fiind cu telefoanele în mâini filmând și fotografiind.

- E un OZN!

- Crezi că sunt extratereștrii acolo?

- E ca incidentul de la Roswell!

Mă uit și eu mai bine cu ochii mari de uimire. Chiar este o farfurie zburătoare. Dar de ce nu vine nimeni să sigileze perimetrul? Sau să ne șteargă memoria? Cum se întâmplă când se vede ceva ce nu trebuie văzut.

- Plecați! Nu e nimic de văzut aici! Spune poliția care abia acum a ajuns.

Chiar și cu oprirea mea, am ajuns la timp la școală pentru al vedea pe fratele meu geamăn la competiția de înot. E un înotător extrem de bun. Și nu spun asta pentru că e fratele meu. În fiecare vară se ducea la plajă să exerseze, în timp ce eu plecam la munte din cauza condiției mele.
Spre tristețea și dezgustul meu, Pedro este în echipă. Din prietenul meu cel mai bun, a ajuns agresorul meu. Nu ratează să râdă cu prietenii lui de condiția mea.

- Cybill! O strig pe prietena mea de 1,95.

- Mă observi imediat.

- Cine nu te observă imediat? Spune Louis.

- Te voi băga cu capul în toaletă, băiețaș.

Ca să ajungem în sala de înot, trebuie să trecem pe la vestiare. Pedro nu mai este băiețelul care își punea mânuțele dolofane pe obrajii mei. Acum are brațele puternice și cele 6 pătrățele care înnebunesc orice fată.
Ne uităm scurt unul la altul , apoi ne întoarcem privirile.

- Pentru un idiot, are corpul bine lucrat. Spune Cybill fără jenă.

- Ar trebui să se simtă intimidat. Ești mai înaltă decât el cu 10 centimetri.

- I-am spart nasul deja de 2 ori de când a început să își bată joc de Theo. Cine se crede? Să nu creadă că tati îl poate salva din orice. Și dacă mă dă afară din școală, mă doare la pălărie.

- Dar nu îți este frică că nu vei găsi o slujbă?

- Pot schimba becurile de la stâlpii. Spune ea ironic.