Din inimă pentru tine

Călătorie spre viață

71. Pe culmea speranței

Of, gândurile acestea mărunte
Iar sau întors să mă înfrunte,
Au chiar propriul calendar:
Nu sunt noi, sunt cele neîmpăcate.

Sunt atât de viclene,
Ele n-au niciodată lene.
Încontinuu nu mă lasă
Zici că sunt a lor casă.

Deși încerc să scap de ele
După lucrul terminat, iar m-au agățat.
Oare sunt chiar eu problema
De tot nădăjduiesc deșertăciunea?

Abia aștept să scap
Să fiu complet eliberat,
Dar până nu ies să mă plimb
Nu am rezolvat nimic.
________________________________

72. Cu duhul atârnat de ac

Când durerea interioară
Începe ușor să te soboare,
Aștepți într-una raiul imaginat
Trăind mereu cu sufletul apăsat.

Atât de mult dispreț primit...
Începi să crezi că toți te-au țintit,
Că ești ultimul pe-acest pământ:
Un monstru urât și tot târât.

Aștepți o mare vindecare
Ce nu ți-o închipui în arătare,
Te lași călcat în picioare
Nevăzând că ai o soartă înfloritoare.

Dar ce te doare cel mai tare,
Este chiar că al tău propriu frate
Te înțeapă în inimă mai tar,
Mâncând-uți chiar și ultima suflare.

Să nu mai spun de cei numiți părinți
Ce nici cu o blândă privire nu te-au atins,
Ci te-au lăsat să te descurci
Și chiar pe ei, în cârcă să-i mai duci.

Te doare duhul când te simți străin
Plângând tăcut,dintr-un colț privind,
Că tu ești urât și ei iubiți,
Și totuși,Isus acolo a stat și m-a iubit,iar eu neștiind.
________________________________

73. Propriul drum

Cât de trecător e timpul,
Doar odată te întorci
Și nu mai poți să-l recunoști-
Nici nu-l mai poți da-napoi.

Așadar privind la a ta viață
Nu trăii fără speranță.
Nu trăii încrezător
Că doar o viață ai și apoi ești mort.

Oricum ar fi viața aceasta
Nu te limita doar la trecut,
Că după ce tu ești matur
Ești propriul responsabil al destinului tău.

Știind că viața-i scurtă
Nu trăii că într-o cușcă:
Aleargă și construiește
Și vise mari îndeplinește.

Orice ai fi, ești de folos
Chiar și dacă ești fără adăpost.
Ridică-te și cu credință,
Înaintează primind biruință.

Nu te mai gândii la acest trup
Firav, urât și muritor.
Gândește-te că la pragul următor
Vei primii un trup învingător.

Urmează-ți ancorele principilor tale
Și nu privii la gurile murdare,
Căci până la urmă toți suntem muritori
Și apoi zburăm voi, dar unii glorioși.
________________________________

74. Eliberat

Din doi de același soi
Nu iasă unul diferit,
Iar din doi diferiți
Iasă unul chibzuit.

Așadar nu ai ce face
Doar acceptă și mai taci,
Dar, dacă vrei să faci ceva,
Luptă cu tot ce ai.

Nu da vina pe-ai tăi sortiți
Căci pân' la urmă nici al lor nu-s diferiți.
Leapădă-te de orice prejudecată
Și treci înainte făcându-ți o răsplată

Ce contează pâ' la urmă
Nu-i ce-ai adunat în pungă,
Ci contează viața ta frumoasă
Trăită și nu amestecată.
________________________________

75. Cheia succesului

Fi mulțumitor cu tot ce ai
Chiar dacă locul tău nu-i un rai.
Chiar și cu un corp neacceptat
Tu poți ajunge un mare far.