Amnezie

Capitolul XXXII

Ducesa de Clermont, o doamnă în vârstă, care i-o prezentă pe nepoata sa, tot americancă, tânăra Dorothy Seaton, făcu semn cu capul spre un tânăr chipeș, care o rugase pe Sherry să-i facă onoarea și să-i mai ofere un dans. Ducesa o avertiză:

- Eu nu i-aș arăta tânărului Makepeace mai mult decât respectul impus de etichetă, dacă aș fi în locul dumitale. E un simplu baronet și are un venit doar de cinci mii.

Nicholas DuVille, care își petrecuse mare parte a serii în sala de joc, auzi aceste cuvinte tocmai când se întorcea lângă Sherry. Se aplecă și-i șopti:

- Pari foarte stânjenită, chérie. Uimitor, nu-i așa, că o țară care se fălește cu manierele rafinate, nu se sfiește deloc să discute despre asemenea lucruri.

Muzicanții făcuseră o scuză pauză pentru a servi răcoritoarele, apoi se întorseseră la locurile lor și reîncepură să cânte.

- Domnișoara Charity pare epuizată, spuse Sherry mai tare, ca să poată fi auzită peste muzică și conversații.

Domnișoara Charity își auzi numele și se ridică imediat.

- Nu sunt obosită, copila mea. Mă deranjează foarte mult Langford pentru că nu a venit cum a promis și am de gând să-I cert zdravăn pentru că te-a tratat execrabil în jurul lor capetele începură să se întoarcă în aceeași direcției iar conversațiile încetară subit, dar Sherry nu remarcase discuțiile în șoaptă și nici cauza lor.

- Nu contează, doamnă. M-am descurcat perfect și fără el.

Domnișoara Charity nu renunță ușor.

- Nu-mi amintesc să fi fost atât de nervoasă în ultimii treizeci de ani! Dacă mi-aș putea aminti ultimii treizeci de ani, tot sunt sigură că nu aș ști când am mai fost atât de supărată!

Ducesa de Clermont trăsese cu urechea în spatele lor și auzise monologul lui Charity Thornton; se uită undeva în sală și rămase cu privirea fixă.

- Nu pot să-mi cred ochilor! zise ea. Conversații aprinse începură în jurul lor, iar ea spuse ceva mai tare, ca să acopere fundalul, adresându-se nepoatei sale: Dorothy, aranjează-ți părul și rochia. Această șansă nu-ți va mai apărea poate niciodată. Ordinul sever îi atrase atenția lui Sherry și o văzu pe Dorothy că-și aranjează coafura, la fel cum făcură și celelalte debutante din raza ei vizuală. Altele își aranjau faldurile rochiilor. Fetele care nu fuseseră invitate pe ringul de dans și nu aveau parteneri se îndreptau grăbite spre sala de repaus; și ele își verificau ținuta.

- Ce se întâmplă? îl întrebă pe Nicki, care stătea exact în fața ei.

Acesta Ie privi pe rând pe blonde, pe brunete și pe fetele îmbujorate, dar nu binevoi să privească în spatele său și spuse:

- Ori e ceva în flăcări, ori Langford și-a făcut apariția.

- Nu poate fi el! E trecut de unsprezece și porțile sau încuiat.

- Totuși, aș paria pe o mică avere că Langford e cauza. Instinctele de vânătoare ale femeilor sunt agitate, ceea ce înseamnă că a apărut prada cea grasă la orizont. Să mă duc să văd?

- Încearcă să fi discret.

Nicki se conformă și, după ce aruncă o privire, spuse:

- S-a oprit să Ie salute pe amfitrioane.

Sherry făcu exact ce nu se gândise că va face dacă-l va vedea; se ascunse în spatele lui Nicki, apoi dispăru în sala de repaus, nu ca să-și verifice ținuta. Absolut nu din acest motiv, ci ca să-și recapete controlul de sine. Se și fardă puțin.