"Dacă nu știți ce înseamnă discriminarea, o să vă povestesc. Este situația când trăiești pe Pământ, nimeni nu are nevoie de tine, supraviețuiești cumva și brusc nimerești în altă lume. Doar că aici oamenii din alte lumi nu sunt iubiți, mai ales dacă...
Keyman Krost se trezea în fiecare dimineață cu speranța că fata era moartă. El nu spunea nimănui despre așteptările sale, pentru că înțelegea perfect cum ar suna acest lucru. Însă, neschimbat, timp de câteva secunde obișnuia să privească în tavan și să își imagineze cât de mult s-ar simplifica lucrurile, dacă Dellin Shtorm (1) ar muri pe Pământ.
Doar există acolo diferite pericole mortale, nu? Ar putea să o lovească o mașină din fier pe roți sau ar putea să o ucidă vreun nebun din cauza câtorva bănuți, la fel de bine cum ar putea să se otrăvească sau să se contamineze cu vreo boală periculoasă sau... La naiba, în așa momente i se făcea rușine, pentru că să dorești moartea unei fete tinere, care nici idee nu are despre faptul existenței lumii lui - era prea mult chiar și pentru Keyman.
Doar că el nu putea să facă nimic cu sine. La urma urmei, el o ura nu atât pe Dellin, cât însuși faptul existenței sale. Faptul că o putere necunoscută în general a creat această fată, a adus-o pe Pământ și, pe zi ce trece, îl apropia tot mai mult de momentul întâlnirii cu dânsa. Exista în această situație un fel de ironie, rea și cruntă.
Pe zi ce trece, firul subțire sub capacul de sticlă devenea din ce în ce mai trainic, lumina mai puternic. Acum zece ani, firul care aparține lui Dellin Shtorm abia putea fi observat în întuneric, dar, în momentul de față, trebuia să acopere capsula cu o țesătură densă, pentru a putea să doarmă măcar puțin.
Ritualul matinal a devenit deja o obișnuință și chiar reușea să îi creeze dispoziția potrivită: să se ridice, să ia țesătura de pe capac, să arunce o privire la fir și să meargă în duș, pentru a reuși să ajungă la începutul Consiliului sau la orele din școală.
Nu și de data aceasta, magistrule Krost.
A visat de atâtea ori acest moment, că nu a putut să creadă, inițial, în realitatea celor văzute.
Dar firul lui Dellin Shtorm chiar s-a schimbat, strălucind acum atât de puternic, încât ți se părea că mai are un pic și va distruge capsula de sticlă. El pulsa, lucind și schimbându-și culoarea, iar, din cauza intensității luminii, începeau să te doară ochii.
A vrut mult să înjure, însă Keyman s-a reținut. Mai devreme sau mai târziu, acest lucru s-ar fi întâmplat, mai devreme sau mai târziu, portalul către Pământ trebuia să se deschidă.
Keyman Krost o ura pe Dellin Shtorm de moarte. Însă era nevoit să își riște viața de dragul ei.
NOTE DE SUBSOL:
(1) Am scris numele în stil englez, pentru că istoria presupune faptul că personajele care interacționează cu Pământul sunt vorbitori de limbă engleză. Însă, în original, în limba rusă, familia este Шторм (se citește "ștorm") și semnifică Furtună sau Vijelie. (Aș fi putut merge și pe varianta (pur) engleză Storm, dar am rămas totuși la Shtorm.)
Keyman Krost
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
