S-Stop,please!(Gguktae)

9

"Te simnti bine?" o voce din dreapta lui la făcut sa tresare puternic dându-se cu câțiva pași in spate și împiedicându-se.

Așteptase sa facă cunoștința cu pământul dar acesta nu mai apărea in schimb putea sa simnta doua brațe cum ii strânge nu prea dureros talia așa punându-l din nou pe picioare.

"Fii atent, nu e nevoie sa te rănești" rosti din nou acea voce doar ca pe un ton mai blând blondul făcându-și curaj sa își dechida ochii.

Era el, acel băiat ce se apropiase de tejghea.

"M-Mersi" se forța sa schițeze un zâmbet dar expresiile fetei îl dadea de gol.

Era speriat și nici acel zâmbet blând nu-l ajuta.

"Nu trebuie sa îți fie frica de mine, nu îți fac nimic rău" spune aprinzandu-și după o țigara sufland fumul in aer. "Sper ca nu deranjez ca fumez?"

Taehyung scutura din cap analizandul pe străinul de lângă el. Firele argintii se mișcau lent din cauza vântului, buzele erau usor roșii și umflate iar cele doua gropițe apăreau de fiecare data când zâmbea. Din perspectiva lui arată frumos dar încă nu era sigur dacă și intențiile lui erau la fel.

"T-Tu cine ești?" întreaba usor stresat când acesta făcuse in pas mai in față zâmbind la fel de blând.

"Te rog ma faci sa par un nesimntit, sunt Namjoon apropo dar pe scurt Joon cum îți este mai comod" răspunde facand pași in spate pentru a nu-l speria mai mult decât este.

Taehyung doar încuviința din cap întorcându-și rapid ochii spre mașinile ce mergeau normal. Pana ce părea totul bine iar acest Namjoon nu dadea semne ca ii va face ceva, adică așa spera el.

"Te gândești cam mult, probabil de asta Jin se îngrijorează, ar fi bine sa intram poate așa îl liniștești" spune suriul batandul de câteva ori pe umar așa atrăgându-i atenția blondului.

"D-Da ai dreptate" rosti slab pornind spre intrare cu băiatul din urma sa.

Asculta atent cuvintele spuse de saten când ajunse lângă el, mormăind doar ca 'sunt bine' și 'nu îți face griji'. Părea ca nu îl crede dar din cauza clienților ce încă își așteptau comanda satenul o lăsase balta promițându-i mai târziu ca o va reîncepe din nou acea conversație neterminata.

Din coltul cafenelei Jeongguk ii analiza fiecare mișcare, nu își luat de loc ochii chiar și când Hoseok vorbea cu el.

"Gguk la naiba, fii și tu atent, e ceva important, alooo---"

"Ce ai vorbit cu el?" întreaba brusc lasându-l pe roșcat in ceață dar își dăduse seama ca nu lui ii adresase ci băiatului de lângă el.

"De ce vrei sa știi?" întreaba băiatul cu par argintiu privindu-l câteva secunde suspicios.

"Namjoon ce ai vorbit cu el" se rasti spre prietenul sau lasându-l nedumerit.

"Doar lam chemat înăutru, Jin era îngrijorat" rosti nepăsător sorbind liniștit din cafeaua inca fierbinte lasand după paharul pe masa fiind cu ochii spre brunet.

Jeongguk își întoarse privirea din nou spre blond când un țipat facause ecou in întreaga cafea.

"AHHH , E FIERBINTE, YAA CUM ÎȚI PERMITI SA VERȘI CAFEA PE MINE, TU ȘTII CÂT MĂCAR COSTA, E MAI SCUMPA DECÂT VIAȚA TA!!!" urla o fata impigandul pe blond ce din cauza asta căzuse jos.

"Î-Îmi pare rău, va rog lăsați-mă sa va curat haina"

"Încă și pervers pe deasupra, Ji-Don ai grija de el" spune încă furioasa privindu-l cu dezgust pe Taehyung ce incerca cu greu sa se ridice dar o presiune pe stomac la lăsat din nou pe spate scoțând un geamăt de durere.

"O sa plătești ca mi-ai rănit iubita" spune cu ura ridicandu-și pumnul in aer Taehyung fiind deja pregătit pentru orice lovitura dar acesta nu mai venea iar blondul isi deschise ochii speriat privind cum o mâna ii strase incheietura străinului.

Brunetul îl impise in spate străinul aterizând jos fiind luat prin surprindere. Își ridicase ochii plini de nervi și încercase sa se ridice pentru a îl lovi dar Gguk ii prinse din nou mâna ocolindul când acesta avea câteva secunde sa ii atingă fața și îl bruscase cu fața spre podea.

"Ti-a cerut scuze, ar trebui sa accepți, nu sa te dai mare ca poți sa lovești, care apropo nu ma impresionează de loc" spune și îl impise spre o masa totul de pe ea căzând cu zgomot.

"Tu cine dracu ești!?" se rasti străinul ridicându-se cu greu in picioare doar ca o lovitura la coaste ia tăiat câteva secunde respirația lăsându-se pe vine.

"In acest moment cel mai mare coșmar al tău" ii șopti la ureche fiind sigur ca ii băgase in cap.

Își scuturase mâinele privind-o dur pe fata ce tipase la el doar ca sa își închidă gura îngrozită. Mormai o înjuratura apropiindu-se pe blondul ce încă se afla pe podea.

"Ești bine?" întreaba mai blând ajutându-l sa se ridice in picioare dar blondul nu prea putea sa se tina așa ca căzuse din nou jos dar un brat ii incojura talia oprindul sa se mai miște.

"TAEHYUNG O DOAMNE EȘTI BINE, EȘTI RĂNIT?!" satenul îl dăduse la o parte pe brunet începând sa ii analizeze chipul sperând sa nu găsească nici măcar o zgârietură sau va ieși urat cu străinul ce încă incerca sa respire. "YAA PLEACĂ DIN CAFENEAUA MEA SAU CHEM POLIȚIA!!!" urla spre băiat acesta ieșind cu greu din local ajutat de prietenii lui. "Doamne doar incopetenti fără scrupule, jur ca o sa îmi pierd mințile dacă mai dau de așa nenorociți" spune nervos punându-și mâna la ochi. "Ești bine, nu te-a lovit nicăieri?" întreaba devenind îngrijorat.

Taehyung doar dădu din cap ascuzandusi chipul in pieptul sau lasându-l pe saten sa îl stranga in brațe. Pentru un moment credea ca va simnti cea mai mare durere din viața lui. Își ridicase capul știind ca fără acel brunet nu avea sa scape.

"Mulțumesc" șopti schițând un zâmbet slab ce ii făcuse inima brunetului sa bată câteva secunde cu viteza dar doar dădu scurt din cap.

Când acestea doi sau dus spre tejghea Jeongguk își întoarse capul spre prietenii lui un zâmbet siret inflorind pe buze.

"Haide aveam de omorât doi 'îngeri' "