The Way You Are

Capitolul 1

Sienna Bennet (Jessica Green) la media.

Capitolul 1

Caldura din masina imi provoacă somnolență asa ca mai dau pe gât o gura din cafea. Părul fetelor ce stau afara la țigara începe sa fluture in vânt ceea ce înseamnă că se face mai frig decât atunci când am plecat de acasă însă nu îmi displace. Întotdeauna am fost atrasă de vremea mai mohorâtă, îmi dă o stare de liniște și spre deosebire de alții, sunt mai plină de energie decât atunci când e soare și cald.

Îmi încui buburuza după ce ies in rafalele vântului iar cu privirea il caut pe frate-miu prin parcare. El nu e, insa masina da.
Pana la intrare degetele mi-au înghețat pe paharul din carton al cafelei dar stiu ca de indata ce intru in liceu vor reveni la temperatura normala.

Miranda apare in fata mea chiar inainte sa pășesc in sală. E mai fericita ca niciodata.
- Stii, poți incerca sa te bucuri si tu de vremea asta.
- Stii foarte bine ca imi place vremea mai friguroasa insa nu ma inteleg bine cu sarbatorile de iarna si toate acele zambete... iar acele cuvine "de Craciun fi mai bun"...

Expresia fetei mele spune totul insa Miranda stie foarte bine acest lucru. Dar cu toate acestea nu se lasa niciodata batuta si incearca mereu sa imi schimbe parerea.

Continui sa beau desi cafeaua începe sa se răcească.
- Dar in curand va veni si prima ninsoare, Craciunul, Anul Nou... in asta constă frumusețea iernii.
A inceput sa gesticuleze cu mâinile facandu-ma sa rad.
- Ai devenit mult prea romantică de cand cu Alexander. Ce ti-a facut băiatul asta?
- Ah, iti vei da si tu seama cand te vei îndrăgosti. Si sper ca asta sa se întâmple cat mai repede, altfel singura ta companie la bătrânețe voi fi eu!
Ochii mei se rostesc automat la cat de des am auzit cuvintele astea. Insa eu... am anumite principii dupa care ma ghidez si nu vreau sa ma abat de la ele. Momentan.
- Avem fizica. Stam tot in spate?
Întreb in timp ce trec pe langa ea in clasă, zambindu-le tuturor colegilor. Numai ca nu se potriveste ceva. Cineva, mai degrabă, o noua față este prezenta printre noi iar eu nu stiu nimic despre asta. Mai nou, sta in banca in care ar trebui sa fiu cu Miranda.
- Uhm, da. Avem un nou personaj printre noi, se aude ea din spatele meu. Imi iau privirea de la băiatul care inca nu a remarcat ca il priveam. Tinea capul in jos iar gluga hanoracului ii acopera aproape toata fata. Nu ii pot distinge foarte bine trasaturile.
- Cine e ?
- Nu stiu. Stai tu cu el ora asta si afla mai multe.
- Nu vreau! Spun putin mai tare decat intentionam iar asta i-a atras atentia noului venit. Stau cu Charlie, se pare ca majoreta nu e aici sa-l susțină.
Privindu-l direct in ochi pe căpitanul echipei de fotbal, ma deplasez catre el si cu cat mai multa senzualitate ma asez langa el.
- Neata, Charlie.
- Buna, Sienna. Cui trebuie sa-i multumesc pentru prezența ta langa mine in aceasta ora?
- Prietenei tale care lipseste.
Colturile gurii i se înalță si isi reține un zambet destul de larg.
- Nu mai e prietena mea de mult timp. Toata lumea stie.
- De asemenea, toata lumea stie ca inca v-o trageți.
Pufaie pe nas si se rezeama de spătar.
- E doar placere. Pentru amândoi.
Ma rezum la a ridica sprâncenele in semn ca inteleg la ce se refera dar de fapt nu inteleg. Nici nu ma chinui, sincer. Viața lor amoroasă imi pare cea mai neinteresantă in acest moment. Am altele pe cap. Cum ar fi ca azi e ultima zi de scoala de dinaintea vacanței de iarna iar mama o sa ma terorizeze cu pregătirile pentru Craciun. Desi mai este in jur de o saptamana.
Cand profa intra pe usa, toți tăcem pentru ca a fost foarte impunătoare inca de la inceputul liceului. Pun accent pe "foarte"!

Ora trece greu, urmatoarea la fel de greu... si tot asa pana dupa amiaza la trei. Simt efectiv cum imi plesneste capul de durere si tot ce imi doresc cu ardoare acum este o pastilă sau patul meu călduros in care sa citesc o carte.
Constat cu stupoare ca nu voi avea parte de asta prea curand. Mama se afla langa masina mea, având aceeasi postura impunătoare pe care serviciul său o cere.