Cap 2

4 1 0
                                    

-Sunt peste tot, saraciile astea. Nu ai cum sa scapi de ele!
-Le condamni mult prea ușor Marco, îmi spune prietenul meu.
-Este doar adevărul, o lume plina de curve nesatioase care vor sa facă pe inocentele. Cel puțin dacă și-ar da interesul cu adevărat când vine vorba de supt o pula. Vreau sa vad plăcere în ochii lor.
-Și vezi doar niște ochi care își așteaptă răsplata, sau care se gândesc cum și dacă te-ar putea prinde în mrejele lor.
-Se gândesc ca poate ești un mare dobitoc și reusesc sa te păcălească ca sa le salvezi ca pe niște domnite la ananghie.
-Sau poate se gândesc ca tu ești alesul, printul pe cal alb care apare după un sex oral plătit!
Încep sa rad destul de tare. Prietenul meu Antonio îmi împărtășește aproximativ aceleași gânduri. Singura  diferența este ca el nu crede asta despre toate femeile.
Reușesc sa găsesc un loc de parcare, iar după ne îndreptăm spre restaurantul care așteapta livrarea noastră.
Am uitat sa menționez. Livram șampanie, cea mai fina șampanie. De fapt tot noi o și producem. Mai bine zis tot procesul ne aparține. De la plantarea fructelor și pana la livrarea ei, întreg procesul este satisfăcut de către mine.
Nu îmi place sa ma laud dar este cea mai buna calitate.
Facem șampanie de 3 generații. Suntem celebrii. Acum ne satisfacem doar clienții aleși de noi. E un progres destul de satisfăcător.
Dupa ce lăsăm cutiile de șampanie și sunt luate în evidență plecam înapoi la mașină.
-Când sosesc muncitorii?ma întreabă Antonio
-Poimâine seara dacă avem noroc. Sper ca de data asta sa nu mai fie probleme. Le-am explicat în toate felurile posibile ca nu vreau femei straine pe pământurile mele.
-Cred ca exagerezi. Important este sa muncească. Ce contează dacă apar 20 de tipi sau de tipe?
-Eu nu sunt ca tine, Antonio. Știi ca nu pot accepta asa ceva. Am o părere mult prea proasta despre ele. Oricum e un stres permanent și cu ei, asa ca nu as mai vrea ceva în plus.
-Nu avem de ales. Nu putem face nazuri. Știi cât de greu reușesc sa ajungă aici, iar noi avem nevoie de ei.
-Dacă vin femei prefer sa culeg singur pana îmi cad degetele.
-Atunci poate ma ofer eu sa te ajut și iau în grija femeile. Știi ca ma descurc cu ele.
Ca de obicei Antonio e un bun prieten, dar problema sa este ca nu învață niciodată din greșeli. Greșeli în ceea ce privesc femeile. Parca e o femeie, mereu crede ca următoarea va fi jumătatea și dragostea vieții.
Îmi suna telefonul. De obicei nu vorbesc la volan, însă apare numărul doamnei Morissette asa ca ma grăbesc sa răspund.
-Buna seara, doamna Morissette!
Buna seara Marco! Din păcate am o veste proasta pentru tine. Este vorba de transportul de angajați pentru poimâine.

Călătorie spre destinWhere stories live. Discover now