1.
Jay Merrick este un mare deștept și iubește jocurile video retro.
2.
ar putea joca Clue, jocul de societate, ore în șir.
3.
l a făcut odată pe Tim sa fie de acord sa se îmbrace de halloween ca Mario și Luigi. și mai târziu abia au reușit sa i convingă pe Brian și Alex sa se îmbrace ca Prințesa Peach și Daysi.
4.
pentru un an îndelungat, Jay a folosit graffiti.
5.
nu și a luat permisul pana la vârsta de 18 ani, era atât de prost la volan.
6.
este alergic la albine, praf și polen¹ ² ³.
7.
este de fapt un mare fan al jocurilor de baseball și chiar a jucat mulți ani când era mai tânăr. echipa sa preferata e The Pittsburgh Pirates.
8.
Jay iubește mâncarea asiana. foarte mult.
Explicație la alergiile pe care le are Jay:
1. alergia la albine = Niciodata o prima intepatura nu poate declansa o reactie alergica, cu atat mai putin una de severitatea anafilaxiei, dacat daca ai nesansa maxima de a „supara” si apoi de a fi atacat de un intreg roi de albine! Sunt necesare minim doua contacte ale organismului cu veninul, pentru ca apoi, de la al treilea sau de la oricare altul in viitor sa se poata declansa cascada de reactii si eliberarea de mediatori ai inflamației alergice. Este bine sa stim ca albina nu ataca decat daca este agresata (sau daca ea interpreteaza asa...) si lasa acul in tesuturi la locul intepaturii. Viespea este cea agresiva, poate intepa in mai multe locuri si nu lasa ac.
REACȚIILE:
1. NICI O REACȚIE - fie suntem imunizati (exemplul cel mai tipic este cel al apicultorului), fie sistemul nostru imunitar nu s-a hotarat inca daca sa considere veninul de hymenoptere „inamic” si are nevoie de mai multe contacte sau „confruntari” cu acesta, pentru a-l incadra in aceasta categorie.
2. REACȚIE INFLAMATORIE LOCALA - considerata normala si situata strict in jurul intepaturii, cu durata de maxim cateva zile.
3. REACȚIE LOCOREGIONALA - ce afecteaza si tesuturi la distanta de locul intepaturii, pana la articulatia situata deasupra sau dedesubtul locului respectiv.
4. REACȚIE SISTEMICA SAU ȘOCUL ANAFILACTIC - cu aparitie rapida, la minute dupa intepatura si potential letala. Incidenta anfilaxiei este totusi foarte mica in populatia generala, sub 1% si este tipul de reactie mediata de anticorpii din clasa de imunoglobulie E (IgE).
Manifestarile socului anafilactic sunt polimorfe: prurit, eritem sau urticarie, edem la locul intepaturii si/sau la distanta, inclusiv cu localizare cu potentiala gravitate - limba si glota, cu greutate consecutiva la inghitit si respiratie; fenomene de tip rinita si conjunctivita, criza de astm, palpitatii, iar prin scaderea tensiunii arteriale si deci implicit a irigarii unor organe vitale, ameteli, vedere incetosata si colaps.
5. REACȚIE DE TIP "BOALA SERULUI" - foarte rara si putand apare pana la maxim 21 de zile de la momentul intepaturii. Apar manifestari neurologice, renale, vasculitice sau dureri si/sau tumefieri articulare.
2. alergie la praf = Persoanele predispuse a deveni alergice, mai precis atopice, sintetizeaza un anume tip de anticorpi, (imunoglobulinele E), ca raspuns la o gama mai restransa sau mai larga de alergene din mediu. O parte din aceste alergene se afla in suspensie in aerul atmosferic, la care popular ne referim ca fiind „praf”. Astfel, termenul de alergie la praf s-a incetatenit si se foloseste pe scara larga. Trebuie precizat insa ca, in general, nu particule vizibile din praf produc reactiile alergice si ca, evident, compozitia prafului din diverse medii e diferita.
3. alergie la polen = Momentul de aparitie a polenului in aer, cantitatea de polen eliberat de plante si durata de polenizare sunt influentate de cativa parametrii reprezentati de: temperatura aerului, lumina soarelui, precipitatii si nivelul de dioxid de carbon din aer. Modificarile climatice suferite de planeta noastra in ultimele decade au indus efecte vizibile asupra sezonalitatii polenurilor, productiei si concentratiei de polen atmosferic, distributiei spatiale a acestuia si inclusiv asupra alergenicitatii sale. Incalzirea globala, apreciata ca fiind o crestere a temperaturii medie globale cu 0,85°C fata de sfarsitul secolului al XIX-lea, a determinat debutul mai devreme a sezonului de polenizare la multe specii de plante, cu prelungirea acestuia pe o perioada mai lunga de timp. Extinderea duratei de polenizare s-a observat in special la plantele cu perioada de inflorire la sfarsitul verii, cum ar fi buruienile. Asocierea acestui factor cu cresterea emisiilor de dioxid de carbon a indus o accentuare a productiei de polen de ambrozie. De asemenea, se inregistreaza un fenomen de migrare a insectelor polenizatoare in noi areale geografice si o crestere a populatiilor speciilor existente, precum si o modificare a potentialului alergenic a diverselor tipuri de polen in urma expunerii la temperaturi mai crescute. Prezenta furtunilor cu fulgere si precipitatii in cantitati importante pe perioada sezoanelor polinice poate determina o hidratare a particulelor de polen cu fragmentarea lor si generarea unor bioaerosoli atmosferici, care transporta alergeni. Furtunile puternice antreneaza cantitati foarte mari de polen in aerul respirabil, ceea ce faciliteaza inhalarea sa la nivelul arborelui bronsic, iar consecinta acestui lucru sunt multiplele exacerbari ale astmului bronsic alergic pe perioada acestor fenomene.
