I search myself
I want you to find me
~~~
Îmi plac la nebunie ştrudelele.
Cred că sunt obsedată de ele...
Am mâncat câte unul aproape la fiecare mic dejun înainte de şcoală, în afară de dăţile în care eram în întârziere.
Cu faţa spălată, îmbrăcată într-o bluză lungă de flanel peste nişte pantaloni scurţi de pijama, eram oarecum pe jumătate pregătită pentru şcoală. Dar cui îi păsa? Era luni. Uram zilele de luni, în mare parte pentru că era ziua în care profesorii prezentau noi concepte ce tindeau să fie cu adevărat dificile. Şi deja nu ajuta faptul că aveam un discurs de pregătit după şcoală în acea zi.
Of.
Discurs.
Mă bucuram de noua aromă a ştrudelului pe care îl găsisem în congelator – aromă de scorţişoară. Mama m-a surprins cu asta; scorţişoara era una dintre aromele mele preferate, aşa că m-am întrebat dacă ştia într-adevăr asta sau dacă îl cumpărase pur şi simplu fără să ştie că e preferata mea.
Erau pufoase şi calde şi aveau glazura asta dulce şi subţire pe care o poţi întinde pe deasupra – puteai să pui o grămadă sau puteai să pui doar puţin. Eu am pus întregul pachet, trasând ca în mod obişnuit o linie în zigzag deasupra; presupun că puteai să te prosteşti şi să desenezi o fată sau să scrii ceva, dar eu nu eram o persoană prea excentrică.
Oricine îşi putea da seama de asta.
Mi-am trecut mâinile prin părul meu lung şi periat, şocată să aflu că îmi trecea deja de umeri, lasandu-mi-se peste piept. De când îmi crescuse părul atât de lung?
Voi aţi observat vreodată asta la părul vostru?
Gen, te uiţi pur şi simplu în oglinda într-o zi şi observi ceva ce ai văzut în fiecare zi, dar ai ignorat?
Asta era unul dintre acele lucruri.
Încruntându-mi sprâncenele, am tras puţin de firele de păr, surprinsă de descoperirea mea. Îmi terminasem ştrudelul şi mă pregăteam să-l mănânc pe al doilea.
O, asta mai era încă ceva.
Nu puteai pur şi simplu să mănânci un singur ştrudel.
Ei bine, eu nu puteam.
Totuşi, când să îl iau, ochii mei s-au mărit pentru o fracţiune de secundă să îl găsesc dispărut.
Ce?
Şi mă holbam la un piept gol – un piept gol masculin, iar obrajii mei s-au înroşit instantaneu observând cine era.
Şi acolo era Harry, ţinând în mână ştrudelul meu, cu o muşcătură luată de deasupra şi mestecând-o îngândurat. Părul lui cârlionţat era ciufulit de la somn, iar buclele lui erau încâlcite şi stăteau fiecare ridicate în moduri diferite.
“Dulce.” Confirmă, deşi îmi returnă ştrudelul în farfurie. “Dar cu prea mult zahăr.” Nu avusesem timp să mă pregătesc înainte să se aplece şi să mă sărute în colţul gurii, buzele lui formând un zâmbet larg din cauza roşelii crescânde din ambii mei obraji. Am fost uşurată să aflu că se spălase pe dinţi, aşa ca respiraţia lui mirosea mentolat şi dulce, de vreme ce luase o gură din ştrudelul meu.
“Ce adorabil arăţi.” Murmură Harry, prinzându-mă blând de bărbie şi întorcându-mi faţa spre el ca să îşi apese buzele de ale mele. Mâinile îmi atârnară moi în poală, iar inima îmi accelera în piept în timp ce mă săruta. Dominanţa lui crescu peste a mea aproape instantaneu, iar eu l-am urmat, buzele lui ghidându-mă, conducându-mă, exact ca orice făcusem vreodată.
