Făt-Frumos

Capitolul 18

Momo se trezi de dimineata pe canapea, vazandu-l pe Nathan in bucatarie, gatind. Parca ii spusese sa se duca la el acasa. Somnoroasa, se ridica de pe canapea si isi facu o cafea.

-Buna dimineata, Momo. Ii spuse Nathan in timp ce invartea o clatita.

-De ce imi vorbesti informal? Il intreba Momo cu o voce ragusita, fara pic de chef. Chiar asa, acum ca ma gandesc, tu nici macar o data nu mi-ai zis "doamna diriginta" sau "diriga".

-Eh, ce mai sunt copil sa-ti vorbesc asa?

-Nu, dar sunt mai mare ca tine. Replica Momo asezandu-se la masa, sorbind din cafea, inca adormita.

Nathan ii puse in fata trei clatite, iar Momo lua Nutella si incepu sa manance. Vru sa muste din prima clatita, dar isi aminti ca fiind un spion, e la regim mereu, asa ca o puse inapoi in farfurie, furioasa.

-Vrei sa ma omori?! Izbucni Momo.

Nathan se intoarse mirat la ea, neavand nici cea mai mica idee despre ce vorbea femeia din fata lui.

-Cum adica... Sa te omor?

-Nu am voie dulciuri, nu am voie prea multe calorii si nu am voie clatite cu ciocolata, mai ales dimineata! Ii reaminti Momo, plangandu-se.

-Ah, am uitat... Spuse acesta, dezamagit.

Momo isi aminti ca astazi trebuia sa se intalneasca cu tatal sau, asa ca ii spuse lui Nathan sa se duca la el acasa, iar ea se schimba si o lua spre cafeneaua unde decisesera sa se inalneasca. Momo isi parca masina, si se duse in graba, vazand ca intarziase. Il vazu pe tatal sau imediat si se scuza caci nu isi amintise mai devreme. Tatal sau o studia pe Momo, vazand cum isi schimbase culoarea parului, si observand cat de ingrijita si cocheta era fiica lui. Era mandru de ea, mai ales cand afla de la Momo ca ii urmeaza pasii tatalui sau, de a fi profesoara. Amandoi isi beau cafeaua linistiti, vorbind si povestind. Tatal sau ii povesti cum mama sa isi pierduse o mare parte din memorie, in urma unui accident, iar mai apoi incepu sa uite putin cate putin in fiecare zi. Stia ca nu avea sa traiasca mult, de aceea ii propuse lui Momo sa o mai intalneasca cat mai are ocazia.

Acest gand o nelinistea pe fata, gandindu-se cu amageala la mama sa, regretand ca situatia nu i-a permis sa-i stea aproape. Momo vazu cum tatal sau imbatranise, si avea de asemenea cearcane, dupa atatea griji si intamplari, unele mai neplacute ca altele. Momo avea si ea cercane, caci doar avea misiuni mai mereu, care ii ocupau noaptea, iar ziua trebuia sa fie la liceu, sa predea. Incerca sa isi tina zambetul pe buze, ca tatal ei sa nu-si faca griji pentru ea.

-Unde locuiesti? Sper ca traiesti bine... Macar tu sa o faci. Ii spuse tatal sau terminandu-si cafeaua.

-Intr-un apartament destul de dragut si comod. Nu ai idee cat de banoasa este meseria asta de profesoara. Raspunse Momo mintind, evident.

Doar nu era sa-l faca pe taica-sau sa se ingrijoreze pentru ea, era demult majora, ce naiba? Momo vazu ca timpul trecu repede, poate chiar mai repede decat isi imaginase. Isi lua ramas bun, promitand ca se vor mai intalni, si il va tine la curent cu noutaile. Era deja ora pranzului, iar Momo porni direct spre scoala, fara a mai opri acasa ca sa se schimbe. Intra in cancelarie, luand catalogul clasei a 12F, si pleca spre sala de clasa. Facu prezenta, vazand ca Nathan era absent. Isi continua ora linistita, anuntand ca va avea loc o sedinta cu parintii. Erau cu adevarat cam mari pentru asa ceva, dar Momo voia sa vada ce cred parintii despre ea, ca diriginta si mai ales sa vada ce cred acestia despre copiii lor.

-Sedinta va avea loc peste doua zile, adica vineri. Toti parintii sa fie prezenti, si vreau sa fiti si voi acolo. La revedere. Spuse Momo iesind din clasa, inainte de a se suna cu cateva minute.