Făt-Frumos

Capitolul 7

In poza e Genro

-Momozomo?! Tipa Momo mirata.

-Chiar asa, raspunse Beatrice cu un aer de superioritate.

Momozomo o urmarea pe Beatrice, nestiind incotro merg. Isi lasa capul in jos gandindu-se la Pierre. Se inrosi instantaneu cand isi aminti de acesta. Se incrunta dupa care facu contact cu asfaltul rece al trotoarului.

-Momozomo. esti bine? Intreba Beatrice socata. Tinere, cere-ti imediat scuze! Continua aceasta.

-Scuze! Ok? Spuse acesta enervat.

Momozomo se ridica de pe asfalt si il vazu pe Pierre care statea in fata sa cerandu-si scuze. Fata se inrosi vazandu-l si incepu sa planga.

-Te-ai lovit chiar asa de tare? Intreba blondul ingrijorat.

-Nu, sunt... bine, spuse fata incercand sa se calmeze.

-Ne-am mai intalnit? Intreba Pierre vazand o fata atat de cunoscuta.

-Nu, nu cred, am treaba.

Fata fugi catre Beatrice care intrase intr-un magazin de haine. Fata sa era rosie si lacrimile i se prelingeau pe obrajii fierbinti. Nu stia ce avea sa faca si mai ales cum va face fata vietii sale crude.

Isi sterse lacrimile reci si isi lasa capul in jos.

-Esti bine? Intreba Beatrice punandu-i mana pe umar, parinteste.

-Nu-ti face griji, spuse aceasta fortand un zambet.

Blonda cauta haine cat mai stilate, pe cand Momo se aseza pe un scaun asteptand... In magazin se facu liniste, singurul sunet fiind ceasul care o enerva pe Momo la culme. Se simtea singura si neajutorata, avea sa schimbe asta. Intr-o zi ea va fi cea care ii va face pe oameni sa sufere.

-Vino sa probezi astea, Momozomo. Spuse Beatrice avand mainile pline cu diverse haine.

-Nu ma cheama Momozomo. Eu sunt Momo, doar atat! Nimic mai mult sau mai putin! Eu nu am fost niciodata de acord cu schimbarea numelui meu, Beatrice, de ce-mi faci asta? Tipa Momo plangand.

Blonda isi dadu ochii peste cap si lasa hainele intr-un colt, apropiindu-se pe Momo.

-Si ce-ai de gand sa faci fara mine? Vei umbla pe strazi? Bine, esti libera sa o faci! Spuse Beatrice aratand cu degetul spre usa. Stiu ca ti-e greu, dar numai asa poti merge mai departe si iti poti indeplini visul, Momo... zomo... Sopti aceasta.

-De unde stii care e visul meu?

-Stiu totul despre tine, Momo, stiu la ce ora te-ai nascut si-ti stiu pana si cele mai ascunse secrete. Stiu ca esti indragostita de printul Pierre si mai stiu ca ai un suflet bun. Poate prea bun pentru a face fata in lumea asta.

-D-Dar, cum? Nu am spus nimanui ca il plac pe Pierre.

Beatrice ii zambi dupa care ii inmana hainele. Momo se duse in cabina pentru a se schimba. Isi puse niste blugi stramti care ii veneau minunat si o bluza ceva mai larga. Iesi din cabina, iar Beatrice cand o vazu ramase uimita.

-Arati... grozav! Ia si asta, uite si astea si... Ah, da uite acolo ia-o si pe aia! Spuse Beatrice entuziasmata ca un copil mic.

-Dar nu sunt prea multe? O sa coste enorm...

-Nu-ti face griji. Imi pot permite orice, scumpo.

Beatrice termina cumparaturile pentru Momo, iar acum se indreptau spre... sala de antrenament.