It's painful 🇷🇴

Lejer

M-am trezit somnoroasa dar si putin obosita. Nu-mi amintesc clar ce s-a intamplat dar nici ca vreau sa aflu. Ma intorc, de fapt, incercam sa ma intorc cu spatele la fereastra atat de luminoasa dar nu puteam din cauza stransorii lui Kage. Si iata ca mi-am amintit ce s-a intamplat seara trecuta. Eu....si Kage.......ma...ma simt ciudat!

Reusesc intr-un final sa ies din pat si sa ma duc in baie unde am stat sub dus aproape o jumatate de ora. Ma simteam obosita ci ma cam durea in partea de jos...lucru care ma face sa-mi dau seama ca atunci cand am fost prinsa, Kage m-a salvat la timp fix inainte de a fi violata... In seama ca el m-a dezvirginat? . . . 

Mai zabovesc cateva minute sub stropii fierbinti dupa care desid sa ma si spal inca ...confuza?...cred... legat de ce s-a intamplat noaptea trecuta. Dupa ce termin, ma sterg si imbrac camasa lui Kage iesind cu un prosop frecandu-mi parul alb imaculat. Exact cum ies dau de Kage inca somnoros, in toata splendoarea lui. Incercand sa nu ma uit la ce nu trebuie, ii dau lui prosopul si un sarut scurt dupa care il las sa se spele si el. 

Eu ma indrept spre bucatarie si pregatesc cafeaua de dimineata. La un moment dat apare si Kage mai revigorat si ma ia in brate de la spate. Ma intorc si-i dau cana plecand tacuta spre sufragerie. El ma urmeaza apoi se aseaza langa mine pe canapea privindu-ma insistent.

- Ce-i cu fata asta?

- Ce fata? spun sec intorcandu-ma la cafeaua mea.

- Esti suparata? Te framanta ceva? S-au nu ti-a placut noaptea trecuta? la auzul ultimei intrebari am scuipat cafeaua.~ Cum poate vorbi asa de lejer despre asta?~ Sa inteleg ca asta era.

-N-Nu! Doar ca nu inteleg cum poti vorbi asa de lejer? Adica...nu esti putin stanjenit?

- Chiar deloc! Ma simt chiar mandru! zambeste sorbind mai apoi din cafea.

-Mandru? spun nedumerita dar si putin iritata.

- Da! lasa cafeaua si ma ia in bretele lui. Mai lasat sa fiu primul barbat din viata ta aseara! imi zambeste eu rosind mai ceva ca o patlagea, dar si intristandu-ma stiind ca cel mai probabil nu eram prima pentru el.

- Ei bine...eu cu siguranta nu sunt prima.

- De fapt,... esti!

- Face ce? spun imita. Glumesti?

- Ti se pare ca rad?

- Nu...dar e cam greu de crezut...esti dorit de toate fetele, chiar si de babaciunile alea cu aere scumpe.

- Da, dar asta nu m-a impiedicat sa iti las tie onoarea de a fi prima! spune si ma imbratiseaza.

- Ca veni vorba! Daca m-ai lasat insarcinata ...JUR CA AM SA TE FAC SA REGRETI!!! spun seriosa.

- Mi-ar placea sa incep o familie cu tine, dar de data asta am avut grija. . . Poate data viitoare...

- Care nu va mai exista! continui eu ridicandu-ma si ducand canile la bucatarie Kage plangandu-se ca un copil.

- Doar nu vorbesti serios!!

- Daca asta e intentia ta...ca data viitoare sa fi iresponsabil...atunci nu va mai exista o data viitoare! spun ignorandu-i privirea distrusa     . . .     Kage! Termina! spun la un moment dat, exasperata de comortamentul lui. Nu e o gluma! Am 17 ani, iar tu 18 si tu deja te gandesti sa ma lasi gravida? ridic tonul nervoasa.

- Scuze! Era o gluma! ma ia in brate copilaros.

- Nu e deloc amuzant! spun ignorandu-i privirea.

- Imi pare rau! Dar sa sti ca tot o s-o mai facem! imi ranjeste dracesc. In fiecare seara!

- Ce?!?! S-o crezi tu! ma enevez si plec.....

 ~Baietii! spun parasind dormitorul imbracata in niste bluji negri, un tricou alb, conversii si jeaca de piele neagra.

- Unde pleci? ma intreaba Kage cam ingrijorat.

- La sefu'! Vreau sa-i spun ca plec de aici!

- Sefu' inca nu stie ca traiesti! A fost distrus de mortea ta sa stii!

- Si ce vrei sa spui cu asta? Asa il si inveselesc putin!

- Idea e ca te-ar lasa sa pleci singura! Si eu vreau sa scap de asta asa ca lasa-ma pe mine sa merg sa-i spun ca plec iar tu pur si simplu vii cu mine! Daca o sa-i spui sau o sa afle ca esti vie, chiar si daca te va lasa o perioada in pace, tot n-ai sa scapi de el!

- Aha... Atunci dute si spune-i odata! ma dezbrac si ma asez pe canapea.

Kage se schimba si pleaca lasandu-ma singura. Cred ca cel mai probabil am adormit deoarece m-am trezit pe pat cu Kage langa mine. 

- Neatza, somnorici! 

-Neatza! Cat am dormit?

- Nu prea mult! Am vorbit cu sefu' si a zis ca pot pleca o vreme. Hai sa facem bagajele! ma ridica din pat si imi da geamantanul meu.

Eu imi pun toate armele la fund apoi le acopar cu hainele si lucrurile pe care le-am luat. Fiind gata in cateva minute, amandoi iesim din institutie si plecam cu avionul departe ... departe ...acasa. Odata ajunsi inapoi in tara, abia l-am convins pe Kage sa ma lase sa merg la mine acasa, dar am treusit intr-un final iar acum sunt in pragul usii. Intru si ma trantesc in pat unde adorm numaidecat. 

A doua zi, de dimineata, am fost vizitata de Kage care mi-a adus flori si ciocolata ~foarte original~. Fiind weekend ne-am plimbat, am mancat si am iesit impreuna la prima intalnire. . . care nu...nu a fost un film sau o cina romantica sau o vizita la nu stiu ce muzeu in care insasi angajatii sunt niste fosile. Nup! Ca un cuplu de spioni obisnuiti ce suntem, am spart intrarea vechii mele case (darapanatura aia cu 4 etaje inca se mai tine bine) si am scotocit dupa documente, obiecte, ...chestii care ar putea fii de folos sau care ar putea fii vandute (exista lucruri de milioane in vila asta prafuita). Asa...si dupa ce ne-am terminat inspectia care pana la urma doar mi-a trezit amintiri neplacute, ne-am intors acasa. Si nu, nu am mai facut numic de data asta.

Luuuuunnnneeeeeeeeaaaaaaaaaaaa....ce deprimanta suna! Si cu toate astea, trebuie sa merg la scoala si sa motivez absentele alea cumva. Bineinteles ca inca din prima pauza am fost asaltata de intrebarile acela tampite 'De ce ai lipsit?' ;' Unde ai fost?' ; 'Ce s-a intamplat?' etc. cat si de Yui care era atat de bucuroasa sa ma vada, incat nu ma mai lasat din bratele ei micute toata pauza. Surprinzator, dar in urmatoarea, totul a fost linistit.....mai putin grupul imens de oameni din capatul holului de la intrare.

- Ce se petrece aici? o intreb dezinteresata pe Yui.

- A venit un baiat nou! E a 10 din cate am inteles! spune si incearca sa sara peste multime prea inalta pentru al vedea. Eu una doar ma intorc ignoranta si-i o las pe Yui sa-si linisteasca curiozitatea.

La un moment dat se face liniste asa ca dau sa ma intorc si sa vad ce se intampla dar sunt surprinsa de un sarut apasat si de o mana ce ma forta sa ma apropii de 'noul' elev.

- Buna, Shi! imi zambeste dracesc.

- . . . 

Iata am scris si capitolul asta! Aleluja! ...Asa...acum, daca nu vreti sa stiti un spoiler, opritiva inca de pe acum...daca nu aveti nimic impotriva, Keep Reading....

Carea asta se va termina in cel mai scurt timp posibil! Asa caaaa...don't kill me pls! . . . Oricum am anuntat o data sau de doua ori ca acesta care nu o sa fie prea lunga! ... In fine...pana atunci...

Kisu e mata ne mina!!!!!!! ( ^ w ^)