- Am fost înştiințați că eşti musulmană şi că te-ai convertit la creștinism - că eşti şi necăsătorită, începură ei cu întrebările.
Tara ştia că poliția o putea da cu ușurință în mâinile tatălui ei din Pakistan şi că putea avea acces la dosarul de acolo. Dădu răspunsuri scurte, evazive, repetându-şi un singue cuvânt după fiecare întrebare: Emanuel.
După câteva ore, poliția îi dădu drumul să plece, însă o încredințară că nu o vor scapa din ochi. O tot întrebară de ce nu era căsătorită şi îi sugerară cu căldură să-şi găsească un soț. Îi oferiră chiar un bărbat anume, despre care ştiau că ar putea avea grijă de ea.
În mod surprinzător, Tara trecu rapid de la statutul de victimă al cărei apartament fusese atacat la cel de persoană acuzată.
Aşa stau lucrurile cu "drepturile" unui creștin dintr-un teritoriu musulman.