"Și ce o sa facem cu el?"
"Nimic. Deocamdată avem nevoie ajutorul sau..."
Deschid ochii încet, si incerc sa imi ridic capul la auzul cuvintelor ce veneau din spatele meu. Imi mișc încet gâtul amorțit si ma uit in jur, aveam mâinile si picioarele legate de scaunul pe care stăteam într-o poziție incomodă. Ma dureau oasele si imi curgea sânge din nas, pătând mai tare tricoul de pe mine. Mirosul de benzina si foc îmi ardeau plamanii.
"S-a trezit"
Incerc sa imi dau seama cine vorbește, dar e inutil tot corpul mi se opune.
-Yo.. , încerc să vorbesc.
- Ce ai zis esecule? bombăne o matahala.
-Yoongi, unde...
-VORBESTE CLAR! tipa, lovindu-ma în burta cu pumnul.
-Yoongi...unde este, e bine?
-Hahaha nu trebuie să îți faci tu griji, o sa vina.
-Nici nu ma indoiesc... scuip eu literele.
-Ai mult curaj, chiar vrei sa ți-l scot din cap?
-Te rog.
Primesc o lovitură puternică în ceafa, simt cum se învârte încăperea cu mine.
"Yoongi, iubitule te rog nu veni după mine"
🌸