Am lasat prelungitorul langa marginea balconului si m-am dus rapid spre dormitor. Am deschis usa dulapului si am privit grabita spre hainele ce se aflau inauntru. Trebuie sa incerc sa fac ceva...
Am luat un tricou, care mi s-a parut ca e ceva mai mic, niste blugi si i-am imbracat deasupra hainelor mele. Tricoul parea ca o mica rochita neagra, larga pe corpul meu mic, iar blugii imi erau mult prea mari. Cautand pe alt raft, am gasit un chipiu dragut cu initialele NY pe el. Mi-am strans parul in pumn si am incercat sa imi fac un coc rotit ca sa nu sa se desprinda. Deasupra parului meu, mi-am pus chipiul pe cap si am privit intr-o oglinda mare. Cu putin noroc, nu o sa fiu recunoscuta... Poate vor crede ca sunt baiat...
Am fugit spre balcon si am dat drumul prelungitorului ca sa cada in jos pe marginea lui. I-am multumit lui Dumnezeu ca geamul nu era cu iesire spre partea din fata a cladirii. Nu as fi incercat sa cobor in privirile tuturor.
Am mai privit o singura data in jur. Trebuie s-o fac!... am gandit. Am urcat pe marginea balustradei, tinandu-ma de cablul strans legat. M-am intors spre perete si am inceput sa cobor usor de parca as fi fost un alpinist. Adrenalina imi facea tot corpul sa tremure si abia ma puteam tine. Mi-e frica!...
Vreau ca toate acestea sa se termine... Imi doresc sa ma trezesc in camera mea si sa imi dau seama ca totul a fost doar un vis... mai degraba un cosmar....
Cu fiecare pas pe care il faceam, tremuram cu mult mai tare, iar hainele lui Adam de pe mine nu ma ajutau deloc. Daca vine si ma va prinde in timpul in care sunt in aer? Daca imi desface cablul si cad? Trebuie sa fiu jos iute... Nu cred ca e chiar atat de nebun, dar, oricum, imi fac griji...
Cine stie ce e in capul lui...
Am oftat, vazand ca mai am inca vreun metru si jumatate pana jos, iar "funia" mea se sfarsise. Mi-am impins picioarele cu putere de zid si mi-am dat drumul mainilor, lasandu-ma sa cad in gol. Ca printr-o minune, cazusem direct in picioare, dar am icnit la contactul cu pamantul.
Acum... sa vad unde ma duc... Peste tot in jur era camp liber, chiar in mijlocul unei paduri. Unde sa ma ascund? Sa merg in padure? Daca ma ratacesc? Sau si mai rau: Daca o sa ma vada cineva???... Am zarit dupa un colt al casei niste urme de masina, care duceau spre iesirea din padure, cred... Cum sa scap??? Am pasit incet spre directia cu pricina, de parca as fi reusit astfel sa fiu invizibila.
Cand am ajuns la coltul cladirii, m-am ivit de dupa perete astfel incat sa nu fiu vazuta de cineva. Bine facusem, caci aceasta era partea din fata si se aflau cativa baieti aici. Oare vor crede ca as putea fi Adam? m-am intrebat, aruncand o privire la hainele mele... ale lui... Oricum... Sunt hainele lui... Asa ca ar exista o posibilitate...
De mult timp nu m-am simtit in siguranta. As vrea doar sa scap cumva din locul acesta afurisit, sa stau linistita in camera mea, cu o carte in mana si sa invat pentru a doua zi de scoala... E chiar atat de mult?...
Apropo de scoala... Oare cate zile am lipsit? De cate zile sunt prizoniera lor?
De ce nu ar fi putut fi noapte, ca sa nu fiu atat de vizibila? Cu toate ca era aproximativ ora 6 sau 7 seara, nu mai puteam astepta. Nu as avea o alta ocazie...