Ashley
Dupa ce i-am pus la punct pe fantasticii mei, am primit la fel de prost vestea ca Liz trebuie sa se intoarca in Danemarca in aceasta dimineata m-am izolat la propriu in birou semnand niste acte, trimitandu-i-le pe cele despre trafic si alte prosti de genul lui Blake, e domeniul lui si nu am de gand sa ma bag.
Mormai suparata prinzand dosarul din fata mea si aruncandu-l la gunoi, dupa moartea lui Heidie in asalt, nici nu cred ca mai are rost sa ii citesc dosarul, e pierdere de vreme. Imi las capul in maini lasand aerul sa iasa din plamani sub forma unui oftat. Am pierdurt atatia oameni carora o sa le simt lipsa, la inceput totul parea bine si ca o sa reusim sa o eliberam pe nesuferita mea fara prea mari probleme, insa nu a fost deloc asa, sistemul de securitate era mult mai bine pus la punct in interior decat in exterior.
-Ce faci scumpo? Ii aud vocea mamei ca apoi sa o vad asezandu-se pe canapea in fata biroului zambindu-mi complice... Femeia asta coace ceva.
-Bine, vezi si tu, vesnica si interminabila treaba. Mormai fara sa imi ridic capul din hartii, venindu-mi sa beau cerneala de pe birou... Vreau atat de mult o cafea... Sau o Vodka, da, asta suna bine... Insa desigur ca nu se poate, eu am un copil si trebuie sa il tin departe de pericole.
-Da-mi sa vad, terminam mai repede... Chicoteste ea apropiindu-se de mine si incepand sa semneze si ea niste acte, nu pot sa ma plang, a facut treaba asta intreaga ei viata.
-Deci, ce vant de aduce pe aici, ultima data te certai cu Trent pentru ca nu vroia sa te ajute la ultima serie de masini... Nu pot spune ca au fost putine... Ce ati facut la ultimul jaf, totusi? Intreb chicotind si privind-o curioasa.
-Am smuls un perete de la locul lui... Ce? Om fi noi batrani, insa suntem la fel de nebuni ca in tinerete! Se justifica ea dupa ce aproape ma inecasem cu apa pe care o beam.
-Esti mai nebuna decat nebunia insasi! Bombani eu lasandu-i actele ei si mergand spre o debara din coltul camerei care era plina si plina de arme, 10 metrii patrati plini de arme si munitie. Luandu-mi unul dintre pistoale, incepand plictisita sa il incarc.
-Multumesc, stiam ca sunt minunata... Rade ea, auzind-o din camera asta.
-Stii, niciodata nu mi-ai supus povestea din spatele numelor noastre... Adica e cam ciudat sa iti numesti copii Ashley, Asher si Ashton... Mormai insa sunt sigura ca m-a auzit.
-E o poveste lunga Ash... Mormaie ea aparand in cadrul usii.
-Ti-se pare ca n-am timp? Blake mi-a promis ca ma leaga de pat daca mai incerc sa ies din casa... Asa ca am tot timpul din lume... Bombani venindu-mi sa descarc arma pe care o aveam in maini asupra celui pe care il iubesc.
-Ti-ai gasit cel mai protector om din lume... Imi pare rau de viitorii tai copii, adica tatal tau a fost cum a fost, insa Blake e o minunatie... Rade ea venind langa mine si luand in maini un Revolver incepand sa il incarce.
-Nici tata nu a o fost o persoana simpla, adica de cate ori m-am certat cu el cand vroiam sa ies in oras? Intreb chicotind, continuand sa imi fac teraba.
-Ti-a vrut doar binele, adica ce fel de parinte ii vrea raul copilului sau? Intreaba razand ca apoi sa lase pistolul din mana si sa ia altul.
-Nu putem spune acelasi lucru si despre mama lui Vince... Bombani luand o mitraliera si una dintre fasiile cu munitie... Ador arma asta...
-Mama e nebuna, hai sa nu o mai aducem in didcutie, deci, vrei sa aflii de ce ti-am pus numele asta? Intreaba zambind nostalgic.
-Sigur, altfel nu as fi intrebat... Zic ca dupa sa inceapa sa imi povesteasca minunata seara in care au dat unul peste altul.
Tris (Haide ca stiu ca v-a fost dor de ea...)
Mergeam suparata pe holurile clubului, bombanind verzi si uscate despre minunata mea matusa, nu ma lasa nici in ziua mea libera sa stau linistita, eu trebuie sa umblu dupa fundul lui Tobias, enervantul naibi, trebuie sa se ia la harta mereu cu Alex, doi idioti n-am ce zice, se urasc din toti rarunchii si trebuie sa ma prinda pe mine in certurile lor, desigur, desi cei doi se detesta din cauza mea.
Intru in biroul lui Yustin vazandu-l pe batranul cu par alb ce se ocupa cu securitatea stand sprijinit de marginea birouloui privindu-i mustrator pe minunatul de fratimiu si pe Alex.
-Scuze domnisoara Henderson, stiu ca astazi trebuia sa fiti impreuna cu Terir la petrecerea de anul nou, insa sa nu uitam ca "Ashes" este cel mai sigur club al orasului si nu imi permit ca imaginea lui sa fie murdarita de doi pusti care au chef de o incaierare. Imi explica el, au strangand resemnata de incheietura maini mele drepte, privindu-l putin rusinata, nu imi vine sa cred ca fratele meu meu calm si "perfect" s-a bagat in asa ceva.
-Nu-i nimic Tin... Toby, vreau sa pleci acasa... Si sa nu zabovesti nicaieri, matusa vrea sa vorbeasca imediat cu tine. Bombani suparata, acesta plecand cu capul plecat. Il privesc pe Alex ce statea cu capul plecat, era un om destul de "implinit", insa simt cum ma inec cu aerul cand vad sangele ce ii curgea din buza pana pe gat si arcada sparta.
-Fratele meu ti-a facut asta? Intreb ingrijorata, vrand sa ma apropii de el insa m-a privit oarecum dezaprobator, urasc din tot sufletul distanta cu care ma trateaza.
-Ce iti pasa? Adica toti Hendersonii sunt la fel... Bombane, facandu-ma sa vreau sa ii trag si eu una... Cum adica toti suntem la fel? Cum adica imi spune asa ceva dupa ce stie ca il iubesc din tot sufletul.
-Imi pasa atata timp cat este vina fratelui meu ca ai ajuns asa... Oftez mintind din cauza ca era si Tin de fata, eu apoi prinzandu-l de mana si tragandu-l afara din birou ducandu-l spre baia din colt, uram poate mai mult decat el faptul ca trebuia sa ne tinem relatia ascunsa..
-Usor micuto, in seara asta aproape mi-am rupt mana de care m-ai smucit... Bombane suparat, eu privindu-l curioasa, in ce s-a mai bagat... Nu, nu fratele tau mi-a facut asta, eram deja in starea aceasta deplorabila cand am intrat in club, venisem sa o caut pe Tasha, dupa ce a insinuat niste chestii trezindu-ma cu matahalele lui taicoso la mine acasa vrand sa imi faca capataiul...
-Si ce mai exact a insinuat? Intreb curioasa curatandu-i ranile, simtind cum mi se rupe sufletul cand observ raceala cu care ma priveste.
-Ca am violat-o... Bombane el, eu inecandu-ma cu aerul si cascand ochii, simtind cum inima imi devine mici cioburi.
Zambeste facandu-ma sa rosesc si imi ia mana din dreptul tamplei sale intr-a sa, si mi-o saruta, privirea sa de gheata brusc devenind tandra.
-Nu am facut asta... Ea a vrut sa se culce cu mine! Si nici nu m-am atins de ea iubito, si oricum, sunt eu genul de baiat care ar forta o fata pentru asa ceva? Intreaba zambind slab si facandu-mi cu ochiul
-Nu... Spun eu mai mult ca o soapta, lipindu-mi fruntea de a sa si pierzandu-ma in ochii lui albastrii.
-Vezi micuto? Nu te-as trada niciodata, chiar daca te-ai despartit de mine dupa ce te-am rugat aproape in genunchi sa nu pleci, dar asa e mai bine, nu? Intreaba trist si punandu-si mana pe obrazul meu ca apoi sa coboare cu doua degete pe gat dand peste cicatricea de pe umar, eu stramband din nas jenata.
-Hmmm... Ce are micuta noastra Henderson aici? Intreaba retoric dand putin la o parte bluza pe care o purtam privind stramband din nas cicatricea pe care o stia poate mai bine decat mine, si sarutand-o scurt, acest lucru simtindu-se ca o mangaiere, mi-a fost asa dor de el, ma tinuse la distanta inca de la craciun, doar fiindca nu ma puteam opune dorintei matusii mele de a ma muta in Londra...
-De ce ai zis mai devreme ca toti Hendersonii sunt la fel? Stii ca nu imi place sa fiu comparata cu mama, eu nu ti-as face asta niciodata! Spun si incep sa plang luandu-l in brate.
-Imi pare rau iubito, am vrut sa simti pentru un moment si tu durerea pe care am simtit-o eu cand te-ai despartit de mine... Stiu ca nici tu nu suporti faptul ca mama ta se culca cu tata cat de des posibil... Mormaie el desprinzandu-se putin din imbratisare si sarutandu-mi tampla, eu bufnind mai tare in plans cand am realizat ca urma sa il pierd pe cel pe care il iubeam daca plecam in Londra...
-Usor "Ochii verzi" nu plange, o sa ma omoare fratele tau... Si sti si tu destul de bine ca ma doare atunci cand plangi...Ofteaza lipundu-si buzele de tampla mea linistitor.
-Ce ai spus despre Toby? Intreb cu fata ascunsa in tricoul lui negru... Oare nu ii este frig? Nu as vrea sa raceasca...
-Ca o sa ma omoare pentru tine ochii verzi... Ofteaza iarasi incepand sa se joace cu parul meu, gest pe care stie ca il iubesc.
-Si asa ar face-o, adica va urati... Totul din cauza mea... Spun eu incruntandu-ma si privindu-l trista.
-Iubito eu si fratele tau suntem prieteni buni de atatia ani, facem toate certurile si bataile astea doar de ochii lumii, fiindca daca ar afla tata ca sunt prieten cu el m-ar pune sa il omor... Pot sa garantez asta... Si sa nu mai indraznesti niciodata sa te gandesti ca noi ne certam din cauza ta, amandoi te iubim prea mult, si stiu ca ai suferit din cauza acestui gand. Mormaie el strangandu-ma protector in brate.
-Bine, promit... Oftez dezlipindu-ma de el si prinzandu-i fata in palme. Dar si tu trebuie sa imi promiti ceva.
-Spune...
-Vreau sa imi promiti ca, chiar daca o sa plec, nu o sa ma uiti... Oftez slab, lasand inca cateva lacrimi sa imi cada pe obraji.
-Oricum nu am cum sa te uit, te iubesc prostuto, insa promit... Spune el zambind si lipindu-si fruntea de a mea.
-Si eu te iubesc idiotule, si o sa incerc cu toata puterea mea sa il conving pe tata ca e mai bine sa raman acasa... Mormai sarutandu-l el lipindu-si palmele de soldurile mele.
-Ma bucur atunci ca nu te-am pierdut inca! Mormaie el incet dupa ce nici unul dintre noi nu mai avea aer.
-Ar fi timpul sa plec, pana nu o sa li se para unora ca petrecem prea mult timp impreuna, singuri... Zambesc eu slab dand sa ies pe usa, insa mana lui a prins-o pe a mea, tragandu-ma iar in bratele sale, sarutandu-ma apasat.
-Si iubito, arati criminal in rochia asta... Mormaie el dupa ce imi da drumul, facand referire la rochia rosie mulata pe care o purtam.
-Multumesc, ne vedem diseara? Intreb privindul usor rosie in obraji.
-Cu siguranta! Zambeste ca apoi sa ma mai sarute o ultima data, si sa imi permita sa pec.
Ashley
-Dumnezeule, si tot nu inteleg de ce ne-ai pus numele astea... Chicotesc eu slab.
-Fiindca daca eu si tatal tau nu ne-am fi intalnit in acea seara la "Ashes" as fi pleacat in Londra, noi avand cu cateva saptamani inainte o cearta oribila... Urma sa nu ma mai intorc, sau asta era planul... Dar la sfarsit nu a functionat chiar asa... Mormaie ea zambind slab.
-Da, dar oricum urma sa te intorci, in ciuda planului aluia idiot, va iubeati prea mult ca distanta sa va desparta, insa el s-a impotrivit de parca urma sa mori... Mormai amintindu-mi vag de povestea acelei dispute dintre ei doi de acum multi ani.
-Fiindca imi era prea frica sa nu o pierd, ma gandisem prea mult la faptul ca isi va gasi pe alticineva acolo si are sa ma uite... Imi aud tatal din spatele meu, ca apoi sa il vad sprijinit de tocul usii.
-Tu de cat timp stai acolo? Intreb eu mimand o mina certareata, tatal meu chicotind.
-Abea astept sa imi aud nepoata certandu-se cu tatal ei, la fel ca noi doi. Ranjeste el facandu-ma sa imi dau ochii peste cap copilaresc.
-Vai, nu pot sa uit cand aveam vreo cinspe, saispe si ma sarutam cu Drew pe canapeaua din sufragerie si ai aparut tu de nicaieri prinzandu-l de bluza si ducandu-l pana in prag spunand ceva de genul "Cand o sa mai ai de gand sa te culci cu fiimea, verifica sa nu fiu acasa"... Ai exagerat atunci... Chicotesc eu, facandu-l sa se incrunte... Si incepem...
-Nu cred ca am facut asta! Bombane privindu-ma serios.
-Doar ne sarutam! Ripostez suparata, nu imi vine sa cred ca am ajuns la discutia asta, mai ales acum ca sunt maritata si urmeaza sa am si un copil... Super, hai sa dezgropam mortii...
-Tipul avea o erectie de zile mari in pantaloni! Spune facandu-ma sa imi acopar fata cu mainile, si pe mama sa izbucneasca in ras.
-Tata! Spun suparata acesta privindu-ma intrebator... Nu imi vine sa cred ca a spus asta!
-Ce ai patit iubit-o de reactionezi asa? Intreaba Blake aparand si el in prag... Super, doi la pret de unul...
-Vorbeam despre minunata erectie a lui Drew... Ii spune tatal meu, facandu-l pe minunatul meu sot sa ranjeasca... Sunt moarta... Daca tot are sa se intample asta, vreau ca alea patru scanduri si cuie sa fie de firma!
-Hai sa nu mai vorbim despre viata mea sexuala si asa inectistenta la acea vreme, toti stim ca m-am culcat pentru prima data cu tine Blake, si sa fim sinceri, se putea si mai bine.... Spun desi stim amandoi ca acea noapte a fost perfecta, insa este timpul sa plateasca pentru ca este de partea tatei...
-Nu imi vine sa cred ca ai putut spune asta! Se revolta punandu-si "ranit" mana la inima, facandu-ma sa chicotesc si sa ies in fuga din camera, ca apoi sa o iau direct spre camera noastra intrand inauntru insa cand am vrut sa inchid usa m-am trezit cu el in prag privindu-ma serios, eu facand cativa pasi in spate, acesta inchizand usa si incuind-o, ca dupa sa se apropie de mine si sa ma prinda de talie eu privindu-l cu o spaima prefacuta,
-Nu a fost bine zici..? Vrei mai bine, lasa ca iti dau eu mai bine! Chicoteste el intre timp ca eu ma lasam sa cad pe spate in pat luandu-l pe el dupa mine.
-Iti arat eu cat de barbat sunt, nu mai dormi in noaptea asta, ratonule! Spune el sarutandu-ma scurt pe buze intre propozitii, facandu-ma sa chicotesc, a scos de la naftalina vechile porecle!
-Am spus eu ca am sa o fac? Intreb retotic punandu-mi mainile dupa gatul lui, o sa fie o noapte lunga si incarcata...
-Va continua
[NECORECTAT]
Sper ca v-a placut...