CAPITOLUL 9
Anna acceptase propunerea lui Taehyung sau cel puțin așa crezuse el. Nu avea de gând să plece de aici nici în ruptul capului.
— Accept.
Taehyung a început să rânjească, băgându-și mâinile în buzunar. Era bucuros, poate chiar entuziasmat — în sfârșit scăpa de ea. Juna a luat-o în brațe pe Anna, fericită că acceptase propunerea.
— Dar am o condiție. O scoți întâi pe Juna de aici și după pe mine. Vreau să mă asigur mai întâi că ea o să fie bine.
— Așa o să facem, a spus Taehyung fără să se gândească de două ori, întinzând mâna spre Anna. Sper să vă bucurați după aceea de libertate.
Anna a zâmbit și a dat mâna cu el.
Fetei nu-i trecuse niciodată prin minte să-l părăsească pe Jimin.
Taehyung venise seara și o luase pe Juna, spunându-i lui Anna să se pregătească pentru atunci când o să se întoarcă pentru ea. Fata pur și simplu i-a spus să plece mai repede ca nu cumva să vină Jimin.
Imediat ce ei au plecat, Anna s-a asigurat că era singură în cameră. A luat telefonul ascuns sub pat, cel pus de Jimin în caz de urgență, și l-a sunat pe băiat. Își dădea seama că acest gest ar fi putut s-o omoare pe Juna, dar n-avea încotro. Se gândea că Taehyung ar suferi după ce Jimin îl prinde.
Când Jimin s-a uitat la telefon și a văzut că persoana care-l sună este Anna, și-a dat seama din prima că ceva s-a întâmplat, așa că s-a grăbit spre casă, amânându-și toate planurile. Intrase foarte nervos în cameră, dar se calmă imediat ce o văzuse pe Anna stând pe pat, uitându-se la celula în care trebuia să fie Juna.
— Ce...
— Au plecat, Jimin. Taehyung... a spus că o să se întoarcă și după mine. Vrea să mă ia de lângă tine, Jimin. Vrea să mă ia.
Jimin se înfuria din ce în ce mai tare. Voia s-o ia de lângă el. Fix Taehyung. Anna și-a șters lacrimile de pe față, apropiindu-se de Jimin. L-a luat în brațe și a suspinat.
— Fă ceva în privința asta, Jimin. Nu vreau să plec.
Se pare că Anna nu este chiar așa cuminte... Jimin e de vină.