Ashley
Stateam cu fetele vorbind despre momentul in care aproape am aruncat-o pe Grace de la etaj fiindca imi vopsise parul verde neon, cand telefonul meu a inceput sa zbiere de disperat, l-am scos din buzunar privind incruntata numele afisat pe ecran... Nu am mai primit un apel de la ea de atata timp, oare ce s-a intamplat...
Plec din camera lasand toata povestea in grija roscatei, raspunzand cand am ajuns in gradina, King asezandu-se la picioarele mele, privind telefonul curios, sincer, si eu ma intreb ce se intampla.
-Ce s-a intamplat Goldey? Intreb ranjind ca apoi sa ma asez pe banca din curte.
-Hai sa nu incepem iarasi! Ii aud vocea usor ingrosata de partea cealalta, ca dupa sa tuseasca de doua ori... Ceva nu e bine...
-Ce s-a intamplat? Intreb ingrijorata facandu-i semn lui King sa mearga dupa Asher.
-Am facut-o lata rau de tot... Nu pot sa iti povestesc totul acum, fiindca nu stiu cat mai am pana se intorc... Insa am nevoie de ajutorul tau Ash, nu ma lasa acum, te rog! Avea vocea treburanda, si imi da impresia ca delireaza, ce Dumnezeu... In ce te-ai bagat nebuno...
-Goldey, spune-mi ce se intampla! Marai suparata, cand l-am vazut pe Asher venind calm spre mine.
-Am fost prinsa... Zice ca apoi apelul sa se intrerupa, eu ramanand plană.
-Ce se intampla Ash? Intreaba fratele meu ingrijorat, eu oftand si lasandu-ma pe spate.
-Spune-i lui Knife sa pregateasca avionul, se pare ca zburam in Danemarca...
-A... Intreaba el, vazand cum toata culoarea i se duce din obraji.
-Da, "A..."! Oftez ca dupa sa ma ridica si sa plec spre casa, ca sa le dau vestea fetelor....
-Giulie, cat de bine il cunosti pe Ben Nanke?
-Incat teoretic sunt dama lui de companie, cred ca indeajuns de bine, e bun la pat daca asta te intereseaza.
-Nici pe departe, insa Gold a dat de necaz.
-Intrebarea e, cand nu da ea de necaz, adica acum sase ani cand a stat in coma cateva saptamani era sa iti iei campii! Ofteaza Eliot suparat...
-Dar de cate ori te-a scapat de la puscarie cand dintr-o greseala aproape erai prins?
-E din familie de politai, cat crezi ca o sa mai poti avea incredere in ea?
-Ma doare in cot din ce familie e! O sa am incredere in ea pana mor, fiindca daca nu era ea eu nu mai eram acum aici, ce se intampla daca nu ma ferea din calea acelei masini?! Aveam doar sapte ani si urma sa mor! Daca nu era ea acum duceat flori unui mormant, asa ca te rog Ashton, taci! Marai suparata, fratele meu dandu-se un pas in spate ca dupa sa lase capul in jos, stiam de atata vreme ca unora din aceasta familie nu le place prietenia mea cu politista, dar nu imi pasa! E cea mai de incredere persoana pe care an ajuns sa o cunosc, iar daca in lumea asta in care moartea ma pandeste la fiecare colt, nu pot sa an incredere in ea, atunci nici in Blake nu cred ca as putea!
-Acum ca am trecut peste un moment atat de prostesc, Asher m-a sunat, Knafe e pregatit, insa, daca facem asta vreau sa aveti grija, nu vreau sa fiti raniti nici unul, am anuntat baza din Danemarca ca venim, au inceput pregatirile pentru un asalt, insa Ash, vreau sa ramai acasa, nu accept sa patesti ceva. Zice Blake calm, eu chicotind, daca crede ca asta are sa se intample, inseamna ca m-am casatorit cu un idiot...
-Stii ca asta nu are sa se intample, nu? Intreb zambind amuzata, aceata dand din umeri.
-A meritat sa incerc! Bombane acesta dandu-si ochii peste cap.
-Da, dar degeaba, nu am de gand sa raman acasa, ma cunosti, nu dau niciodata inapoi!
-Serios iubito! Ramai acasa vreau ca J.C. sa fie ok! Bombane el calm luandu-ma in brate.
-Da, buna gluma, stii ca o sa am grija de tot, ca de fiecate data,asa ca te rog, acum daca nu sunteti prea lenesi, sus sus ca avem de prins un avion!
-Enervant-o, de patiti ceva te bat in coma! Bombane el suparat ca apoi sa deschida usa plecand toti ca la armata din casa, in urma noastra stand doamna comandant, a.k.a eu, bombanind ceva despre cat de enervant potoate fi in unele momente.
Coboram repede din avion, fiind intr-o padure de la marginea... Oriunde am fi, doar Goldey stie, sper ca e bine nebuna...
Ies ultima ramanand in usa, daca o pot numi asa, privindu-I pe toti, cum cara cate o "valiza" neagra din metal inauntru fiind armele pentru asalt, cu munitia speciala. Mergeau repede si alrmati, in fata noastra la lun kilomentru abea ivindu-se un varf asemenea unui stalp de curent, printre brazii verzi, nu imi vine sa cred ca a intrat in belele... nebuna...
Imi trec mana prin par oftand, ca apoi smerg si eu spre cala, de unde am apucat carcasa rosie cu emblema mea pictata pe ea cu negru, zambind cand le-am vazut si pe cele ale fetelor, au venit pregatite, fluier o data, Eva intorcand capul impacuentata, ca apoi sa imi zambeasca cand i-am intins carcasa verde in care probabil se afla mitraliera ei, sau unul dintre arcurile de vanatoare pe care nu imi dau seama cum le foloseste, sagetile aveau varf cu explozibil, asa ca, daca se va descurca sa le foloseasca, eu sunt multumita!
-Taylor, te rog, poti sa ai grija de asta? O intreb eu dandu-i carcasa in care se afla arma mea cu luneta, ca dupa sa imi iau geaca verde cachi pe mine, prinzandu-mi parul intr-un coc su punandu-mi o sapca de aceeasi culoare in cap, bombanind niste injuraturi cand a fost nevoie sa ma fac cu vopsea pentru piele beagra pe maini si intreaga fata, ca dupa sa insfac arma din mainile prietenei mele, punandu-mi-o repede pe un umar, urandu-le succes celorlalti, intre timp ce ma incaltam in bocancii mei speciali, urma sa ma catar intr-un copac, vai, de cand nu am mai facut asta! O iau agale prin padure, fiindca eram sigura ca va mai dura ceva pana cand ceilalti vor termina pregatirile, can pana la lasarea noptii, insa doar vreau putin timp singura, dupa o ora de mers am ajuns in fata sediului acelui nemernic, prinzand cu mainile de cel mai apropiat copac, bucurandu-ma ca nu are camere si este pe inserat, incep sa ma urc cu ajutorul papucilor ce aveau marginile din metal cu un fel de crampoane ascutute, ajungand pe o creanga destul de groasa cat sa imi sustina greutatea in cateva minute, avand priveliste exacta pe o fereastra inensa, prin care se vedea absolut tot, fetele erau inauntru legate de un stalp, una dintre ele pe care nu o cunosteam se zvarcolea panicata incercand sa se elibereze, iar blonda mea avea parul plin de sange, care picura pana jos unde era formata o balta micuta la picioarele ei, avea picioarele moi, semn ca doar constienta nu era. Prind statia, transpitandu-le celorlalti ca am pus ochiul pe "cuibul de viespi" ca dupa la cateva minute sa o vad pe Felicia imbracata destul de sumar, pasind pe alea din fata a bazei asteia, zambea proateste impleticindu-se intentionat dand impresia ca e ori beata, ori drogata, isi duce mana tremuranda spre sonerie, serios, sonerie?! Gandesc dezgustata jucandu-ma cu binoclul din maini. Este primita imediat inauntru, eu stiind ca nu mai este timp sa dau inapoi, cand Blake apare in peisaj cu un cleste, aruncandu-l pe unul din balcoanele cladirii, incepand sa se urce cu nonsalanta, serios, omul asta nu are patrula de noapte?
Ajunge inauntru si am impresia ca ma priveste pe furis o data, inainte sa se strecoare pe fereastra deschisa, in cateva secunde lumina aprinzandu-se si dupa minute in care am vazut obiecte zburand prin camera, fereastra a fost stropita de sange, eu putand doar sa sper ca nu este al sotului meu.
Vad poarta cea mare din fata deschizandu-se, dezvaluindu-l pe iubitul meu cu parul plin de substanta ce imi curge si mie prin vene, ca apoi toata echipa sa intre repede pe ea, imprastiindu-se probabil peste tot, ii coordonam impreuna cu ceilalti lunetisti cat se putea, ii vad in cele din urma navalind in camera pe Asher si Troy, cel din urma avand umarul sangerand si tinandu-se indurerat de el, sper ca ceilalti sunt bine, Asher sare spre Gold, prinzandu-i speriat fata in palme, aceasta balanganind usor din cap, o dezleaga cat se poate de repede, cealalta impietrind cand l-a vazut pe Ben si iscoadele lui intrand in camera, atacandu-I pe cei patru.
O vad le G ridicandu-se cat de cat pe picioarele ei, luand-o la fuga spre biste scari, care urcau pe un felde pasarela, sincer, habar n-am cum sa o numesc si eu chiar am nevoie de un dictionar... Ben se ia dupa ea, desi fratele meu a incercat sa il tina ocupat, insa degeaba, nu avea sanse, nemernicul era pornit sa o omoare...
O ajunsese din urma prinzand-o de umeri, erau in raza mea vizuala asa ca ma pregateam sa trag cand am simtit o mana pe picior, fiind trasa in jos, aproaoe cazand de oe creanga, insa m-am tinut bine, privind cu ura barbatul ce ma tinea strans de picior incepand sa ma zvarcolesc, ca in momentul cand mi-a dat drumul da iau unul dintre pumnalele de la curea, infigandu-i-l in frunte, reusibd sa ii strapung ca prin minune craniul, acesta cazan jos de la zece metrii...
-Mort... Chicotesc ca apoi sa ma intorc serioasa la ceea ce faceam, in timpul in care nu fusesem atenta acestia ajunsesera intr-un loc unde barele de metal erau rupte, Ben tinand-o pe G. de gat, ea fiind cu spatele la el, putand sa ii vad fata terifiata, aceasta zvarcolindu-se ca sa scape, ii prinde pistilul ce inca era agatat in partea dreapta a pantalonilor, impuscandu-l in picior, dandu-i drumul, eu simtind momentul si tragandu-i un glint exact in numele tatalui. Insa simt cum mi se scurge sangele din vene cand aceasta se dezechilibreaza cazand, insa ramane agatata de o bara pielea de pe spatele ei fiind intepenita in ea. Am putut sa ii aud strigatul de durere ibca de aici.
Prind panicata de cureaua pe care o aveam la brau, coborand in cateva secunde din copac, fugind mancand pamantul spre sediu. Cand am ajuns eu in acea incapere lupta abea se incheia, abea urc scarile, ca dupa sa fug spre locul unde atarna la propriu, luand-o de acolo cu greu, fara sa o scap de la aproape sapte metrii, o asez pe burta privind ingrozita rana de pe soatele ei, prabudindu-ma in genunchii, de la inceoutul spatelui, si pana aproape de zona gatului, pe linia coloanei avea o rana adanca si plina de sange... Simtind cum mi se lasa rau cand am vazut ca in unele locuri I se vedeau portiuni din os.
Izbucnesc in plans incercand sa opresc sangerarea, insa degeaba, mainile mele erau pline de sange, nu imi permit sa o pierd, nu vreau sa o pierd, e doar vina mea.
Simt doua maini in jurul meu, eu ascunzandu-mi fata in umarul sau, plangand cu sughuturi, nu, asta nu e adevarat, nu se poate intampla asa ceva... Imi ridic capul pentru cateva secunde, doar ca sa il vad pe Asher cu mainile bagate in par, injurand de toti sfintii stiuti si nestiuti, ca dupa sa se lase pe vine langa ea, luand-o repede in brate, si fugind cu ea, pribabil spre tabara, spre infiermerie, nu stiu, insa sincer, habar n-am cate sanse mai are sa traiasca.
Eu nici nu ma puteam ridica de acolo, eram amortita, incremenita in locul acela, varsandu-mi amarul in bratele persoanei care ma iubeste cel mai mult...
-Va continua
[NECORECTAT]
Am facut-o si p-asta!