~ ASHLEY ~
- Si ce mama naibii ai vrea sa fac? i-am soptit-urlat Agathei.
Eram la ora de Engleza si ,de la inceputul orei, susoteam frenetic cu Agatha. Profa ne adresase cateva cautaturi urate , dar eram din Monarhie ( in cazul meu, aproape-Monarhie ) , asa ca n-avea ce sa ne faca. Iar noi nu ne-am oprit din povesti nemuritoare desi, la un moment dat, vazand ca nimeni nu ne intrerupe, un firisor de vina si, in acelasi timp, invidie, ma cuprinse. Daca as fi povestit cu Jem sau cu Tessa in ore, probabil am fi fost imediat trimisi in biroul directorului. Am scututrat capul, vrand sa-mi alung imaginile lor, care-mi aparusera neinvitate in minte.
In fine, nu contau ei acum. Si nici ora nu conta. Ce conta acum era sa gasesc o modalitate de a-mi implini sarcina pana maine. Ca altfel... Off, ce dracu', Ashley? Nu-ti poti scoate o zi, O SINGURA SI AFURISITA DE ZI, toate din cap si sa te concentrezi pe problema CAPITALA cu care te confrunti acum ? urla ceva/cineva din capul meu la mine. Ei bine, NU. Nu puteam. Pentru ca aveam mult prea multe pe cap ca sa ma concentrez usor la doar o singura problema. Dar am incercat. Trebuia sa incerc sa dau uitare celorlalte catastrofe din viata mea, macar pentru o zi.
Am tras aer in piept, incercand sa ma calmez, si mi-am indreptat din nou atentia inspre Agatha, care ma privea plictisita. Ridicand din umeri, imi spuse:
- Nu stiu. Concepe ceva. Nu te pot ajuta. Si, in plus, nu-i chiar asa mare chestie. Nu uita ca puteai fi pusa sa ti-o tragi cu el, si sa te filmeze in timp ce-o faci. Iar, la cum ii cunosc eu pe ceilalti, filmarea ar fi ajuns mai mult ca sigur pe net...
- Nu ma ajuti, i-am trantit-o.
Atat imi trebuia, sa ma gandesc si la faptul ca riscam sa ajunga filmarea cu mine sarutandu-l pe Will pe net. Poate chiar pe YouTube! Si daca locul in care-i Jem are acces la internet? Si daca ar vedea filmarea? Hai nu mai fi asa idioata. Tu crezi ca rapitorii l-ar lasa sa navigheze in voie pe net? Tu chiar crezi asta? Nu, nu credeam. Sau poate... Doar putin.
Oricum, Agatha imi spuse sa concep ceva. Si ce naiba sa concep? Ma descurcam la desenat, pictat si... cam atat! In nici un caz n-aveam eu talentul sau viziunea unui regizor, scenarist, scriitor sau orice alta persoana care se ocupa cu chestii de genul.
- Am imaginatia unei gaini, i-am soptit eu. Iar tu te astepti de la mine sa ma descurc singura cu TOATA PORCARIA ASTA ???
Nici nu-mi dadusem seama ca tipasem pana cand n-am vazut privirile colegilor, toate privirile colegilor, plus cea a profesorei ( care, apropo, speria si cel mai feroce demon ) , privindu-ma cu mirare/ amuzament/ indignare/ ferocitate/ etc. Am rosit automat, iar Agatha nu-si putu opri chicotul.
- Domnisoara Marin, imi puteti spune care parte din lectia mea poate fi etichetata cu insusirea de "porcarie"?
- Toata lectia, doamna Andersen, spuse impertinenta Agatha.
Foarte mult ma ajuti, draguta, i-am "spus" mintal Agathei. Profesoara isi indrepta privirea feroce, care pana atunci fusese atintita numai si numai asupra mea, inspre Agatha. Nu stiam daca curajul si impertinenta asta ii erau caracteristice, mai nou, Agathei sau le deprinse din faptul ca era Regina, dar nu-mi pasa acum. Singurul lucru care-mi trecea prin minte era mirarea pura.Puteam garanta ca indiferent de postura mea in scoala, eu n-as fi avut curajul sa infrunt asa un profesor, iar apoi sa-i sustin privirea ( dupa mine, venita drept din focurile Iadului ). Dar Agatha exact lucrul asta il facu si o enerva si mai tare pe profa.
- Uite ce-i, domnisoara Sullin, incepu profesoara. Eu nu accept astfel de comportamente la ora mea. Nu ma intereseaza ca esti reprezentanta scolii - Agatha dadu sa deschida gura, sa-i aminteasca probabil ca era si Regina Monarhiei, dar profa o intrerupse imediat -. Si nu ma intereseaza nici "rangul" tau in Club. Pentru impertinenta ta, vei fi pedepsita ca toti ceilalti elevi.
Daca ar fi fost o profa normala, doamna Andersen ar fi trimis-o pe Agatha direct in biroul directorului. Defapt n-ar fi trimis-o. Ar fi atentionat-o doar, poate si mustrat-o un pic, nimic mai mult. Dar nu era. Nu-i placea sa-l implice pe director in stapanirea elevilor la orele ei, asa ca isi facuse propriul "Regulament de Foc" pe care elevii trebuiau sa-l respecte la cursul ei. Iar impertinenta atragea una dinte cele mai grave pedepse, inafara de scazutul mediei generale, de care nici nu mai vorbim. Si anume, ascultatul.
Mda, probabil ma credeti nebua ca mi se pare asa mare filozofie ca un profesor sa asculte un elev, dar chiar e, cu cineva ca Andersen. Pentru ca nu te lasa pana nu-ti punea in catalog un 4 de toata frumusetea. Ei, nu-i va lua mult cu Agatha. Pentru fata asta, invatatul e ultima preocupare din viata ei. Nu ca eu as pune mare pret mai nou, cu atatea probleme pe cap. Dar, ne intoarcem la Agatha.
Cum spuneam, siguranta pe sine nu se stirbi nici macar un pic si inainta spre tabla unde, stramband din nas, apuca o creta. Profa ii puse cateva intrebari despre cartea pe care ne daduse s-o citim acum cateva zile. Logic, raspunsurile ei fusesera vagi, pentru ca, logic, nu citise cartea, si pastrasera o nota de sarcasm in ele. Profa isi dadu si ea seama ca Agatha n-avea nici cea mai vaga o idee cu ce se mananca acea carte, asa ca termina foarte repede cu ea.
Teoretic, directorul le spusese profilor sa fie un pic mai indulgenti cu noi, cei din Monarhie, pentru ca reprezentam scoala si trebuia sa avem medii maricele, dar aceasta "rugaminte" nu se aplica si in cazul doamnei Andersen, deci Agatha se alese cu un 4 cat ea de mare. Dar, pe fata, paru c-o doare undeva de nota mica, si se aseza cu tot atata tupeu in banca, unde statu toata ora. Totusi, fara sa vorbeasca. Presupun ca profa tot facuse ceva...
*****
- Tarfa aia o sa plateasca cu varf si indesat, ma anunta Agatha dupa ce-am iesit de la ora.
Eu eram absorbita de gandurile mele si n-am facut decat sa incuviintez neatenta din cap. Inca nu-mi facusem nici un plan, iar timpul se scurgea cu repeziciune. Mai aveam o ora de curs, adica Matematica, si apoi plecam acasa. Pe scurt, trebuia sa actionez rapid. Nu puteam si nici nu vroiam sa las pe maine chestia asta si ma indoiam ca ma voi intalni cu Will dupa scoala.
Maddy ne urmarise, ca o catelusa ce era, in tacere, fara ca macar sa-i observam prezenta, in caz ca treceam la fapte. Speram ca nu ma va urmari si pana acasa si va sta in fata blocului, dand din coada. Chiar nu-mi doream asta dar, cine stie...
Stateam pe holul principal, vorbind bazaconii cu Agatha langa dulapul meu. Ne asezaseram in asa fel incat sa fim vazute de toate lumea, o regula a fetelor din Monarhie, se pare. Sa nu credeti ca lumea se oprea sa se holbeze la noi, sau sa ne ceara autografe, ca vedetelor, dar ne facuseram remarcata prezenta, in asa fel incat nimeni sa nu ne deranjeze. Mi-am ridicat absenta privirea, ascultand doar cu o ureche planurile Agathei de mers la cumparaturi, cand l-am vazut...
Will, sprijinindu-se relaxat de un perete, la o mica distanta de noi, ascultand muzica. Singur. Nici nu ma miram, avand in vedere ca era prima lui zi. Cand imi intalni privirea, ma saluta militareste, cu doua degete, zambindu-mi. Am zambit la randu-mi, vina mistuindu-ma, la gandul faptelor pe care va trebui sa le fac. Agatha imi urmari privirea si casca ochii.
- Glumesti, nu? ma intreba ea mirata. Il cunosti?
- Oui, am spus, pastrand inca contactul vizual cu Will.
- Dar cum? ... Am fost cu tine toata ziua azi, nu-mi amintesc sa fi vorbit cu cineva inafara de mine.
M-am intors spre ea privind-o si spunandu-i:
- Dimineata am intarziat pentru ca am dat peste un skate. Al lui era skate-ul.
- Oh...
Probabil, daca n-o cunosti bine, Agatha pare o persoana rece, fara suflet. Dar, in realitate, intelese perfect situatia in care eram. Sa saruti un elev nou, pe care nu-l cunosti, e una. Sa saruti pe cineva care ti-a zambit si te-a salutat, cu care ai putea fi prieten, e cu totul alta.
Spre surprinderea mea, zambii.
- Pai, intr-un fel, poate duce la ceva bun... Gandeste-te... Il inviti la o intalnire azi - imi intalni privirea si ofta -. Stiu ca, de obicei, baietii fac asta. Da' e o situatie speciala. Cum spuneam. Intalnire... Si apoi un mic sarut. Zambii, ridica din umeri si adauga: Simplu. Si poate ca va iesii ceva.
Am privit-o, tristetea invadandu-ma. Agatha credea ca eu si Jem ne despartiseram. Daca ar fi fost asa, ideea ei ar fi fost chiar foarte buna. Asa... Nu era. Nu puteam incepe o relatie. Nu acum. Trebuia doar sa ma infiltrez in Monarhie, sa fac ce-mi cere D si sa-l aduc pe Jem inapoi. Sa ies cu alt baiat ar insemna sa-l insel. Si nu vroiam asta. Dar atunci, ce mama naibii sa fac?
Agatha vazu ca mintea mea fierbe si adauga:
- Daca nu vrei o alta relatie atunci, ai putea doar sa iesi o data cu el, sa indeplinesti cerinta, si apoi sa va despartiti.
- Adica sa-l ranesc?
Ridica din umeri.
- Nu chiar. Ma indoiesc ca in cateva zile se poate lega ceva foarte serios intre voi. Spune-i doar... Nu stiu. O scuza de aia penibila.
Am pufnit. Mda. Fooaarte buna idee. Sa ies de cateva ori cu el apoi, intr-o zi, la scoala, sa-i spun ceva gen: " Vreau sa fim doar prieteni. " sau " Ma simt cu tine cum ma simt cu un frate. " sau alte scuze penibile demne de filme siropoase de prost gust.
- Ai alta varianta? ma intreba Agatha. In afara de cea in care te duci la el, il iei prin surprindere, si-l saruti. Pe care eu as putea s-o fac.... Dar tu nu esti in stare de asa ceva.
Am incuviintat. Nu puteam face asa ceva. Mai ales cu cineva care-mi parea simpatic. Si nici daca as fi fost membra veterana a Monarhiei n-as fi putut s-o fac.
- Vezi? N-ai alta varianta... ochii Agathei se desprinsere de pe mine, indreptandu-se undeva in fata noastra.
Se apropie de mine si eram gata-gata sa ma trag in spate si s-o intreb daca-i pe invers de vrea sa ma sarute, dar apoi mi-am dat seama ce vrea sa faca, avand in vedere ca e cu un cap mai inalta ca mine. Sa-mi sopteasca ceva la ureche:
- Hai, Ashy, spuse ea. Uite-l ca vine. Acum... ori niciodata.
Am inghitit in sec, privind cum se indeparteaza de mine, apoi am privit pentru un moment in gol, incercand sa ma relaxez. Buun. Acum ori niciodata a zis. Ei, preferam niciodata, dar asa ceva era imposibil. Deci mai ramanea doar acum-ul.
M-am intors, dand nas in nas cu Will.
- Hei, ma saluta el.
- Hei, am spus sovaielnica.
- Ma intrebam... incepu el, la randul lui sovaielnic. N-ai vrea sa-mi arati imprejurimile dupa scoala.
Nici n-a trebuit sa-l invit eu. Soarta asta... Oricum, asta era sansa mea. I-am intalnit ochii lui Maddy, care statea la cativa metrii de mine. Nici prea aproape, ca sa para ca ma urmareste, dar nici prea departe, ca sa nu auda ce-mi spusese Will. Am incuviintat aproape imperceptibil. La fel facu si ea. Apoi m-am intors la Will.
- Ok... Ne intalnim in locul unde skate-ul tau a dat peste mine la ora 4.
Mi-am repetat de cateva mii de ori ca nu-i neaparat o intalnire. Doar o rugaminte. Cea de ai arata orasul. Nu-i mare lucru. Scapam chiar usor.
Zambii si incuviinta apoi, salutandu-ma, pleca la ore. Mi-am sprijinit capul de dulap, incercand sa-mi calmez inima care o luase rau de tot la goana. Si, in acelasi timp, sa ma calmez pe mine. Speram un singur lucrur. Sa nu iasa urat.
****
ok... desi vroiam sa pun un capp nou la GN, am avut chef de scris la pov asta... sincer, aveam de gand sa fac altceva, dar mi s-a mai intamplat... mi-a iesit cu totul altceva...:)) orikm, stiu ca nu e cine stie ce interesant capp-ul, dar na... mai multa inspiratie n-am avut :P asa, cum spuneam, sapt viitoare sunt absenta, dar voi recupera... promit... la fel cum voi recupera si pt scoala ( ca lipsesc si de la scl ) ... deci sa nu-mi sariti in cap daca nu trec pe la pov...promit sa trec cand ma intorc:D in fine, ampalavragit destul... vreau pareri...enjoy:*